• Blog

  • 162 articole
  • Ordonează-le după:
  • Articole pe pagină:
Mic dejun cu lapte și fulgi de porumb
Fulgii de porumb sunt foarte hrănitori și pot fi serviți la micul dejun cu lapte (de soia, migdale sau lapte proaspăt de vacă, bine fiert și răcit înainte de a fi consumat). Acest mic dejun poate fi consumat și de copiii cu vârsta de peste 2 ani.
Frigărui de fructe cu ciocolată din pudră de roșcove și nuci
Veți avea nevoie de
  • fructe diverse (mere, pere, banane, kiwi, ananas, grepfrut roșu, etc)
  • cuțit, furculiță, lingură
  • tocător
  • bețe lungi
  • un ibric și o oală mai mare
  • foaie de copt,
  • hârtie de copt
  • ciocolată din: 250 g pudră de roșcove, 150 ml lapte de soia și 150 g nuci (caju, migdale sau alte nuci) râșnite și 100 g zahăr vanilat.
Frigărui de fructe
Sănătoase și foarte apetisante, ideale pentru înfrumusețarea meselor cu ocazia zilelor de nașterea a celor mici sau mari. Ușor de pregătit într-un timp scurt, frigăruile de fructe pot aduce bucurie pe fețele celor dragi...
 
Veți avea nevoie de
  • fructe diverse (mere, pere, banane, ananas, kiwi, etc)
  • cuțit
  • tocător
  • bețe lungi.
Spanac cu fulgi de ovăz
Rețetă de spanac crud, hrană vie!
 
Ingrediente
  • 1 kg de frunze de spanac bine ales și spălat sub jet puternic de apă.
  • 3 ardei (unul verde și 2 roșii),
  • 500 g de roșii proaspăt decojite,
  • 1 linguriță de condiment vito,
  • 150 g măsline fără sâmburi,
  • 4/5 căței de usturoi,
  • 150 g de fulgi de ovăz.
Noi vă recomandăm!
Pateu de năut, migdale și caju
Ingrediente:
  1. o cutie de năut fiert,
  2. 150 g de migdale,
  3. 150 g de caju,
  4. un avocado,
  5. 5 roșii mari,
  6. 1 castravete potrivit,
  7. o legătură de pătrunjel,
  8. o legătură de mărar,
  9. 1/2 linguriță de sare,
  10. 1 lingură de ulei de măsline,
  11. 3-4 căței de usturoi mari,
  12. 2 linguri de lapte praf de soia.
6 mirodenii vindecătoare
Rosemary Gladstar, unul dintre cei mai respectabili fitoterapeuți, prezintă în cartea Ghid esențial - Plante medicinale importanța cunoașterii, a cultivării și a utilizării a 24 de plante medicinale (Aloe vera, brusture, gălbenele, mușețel, răcovină, păpădie, echinacea, soc, gențiană, păducel, lavandă, roiniță, lemn-dulce, nalbă – mare, lumânărică, urzică, ovăz, mentă, pătlagină, trifoi roșu, sunătoare, izma bună, valeriană și coada-șoricelului) și a 9 dintre mirodeniile și plante aromatice cele mai des folosite pe glob, anume:
  1. busuiocul (Ocimum basilicum),
  2. ardeiul iute (Capsicum annuum),
  3. scorțișoara (Cinnamomum),
  4. usturoiul (Alium sativum),
  5. ghimbirul (Zingiber officinale),
  6. rozmarinul (Rosmarinus officinalis),
  7. salvia (Salvia officinalis),
  8. cimbru (Thymus vulgaris) și
  9. curcuma (Curcuma longa – tumeric, originară din India și Asia de Sud).
Nu-mi pot reține uimirea și admirația pentru diversitatea de plante, mirodenii și fructe pe care Dumnezeu le-a creat ca să ne fie hrană vindecătoare pentru trup, minte și suflet.
Îmi voi îndrepta atenția către mirodeniile cultivate sau folosite cel mai des la noi în țara!
Pateu de năut
Foarte hrănitor și bogat în nutrieți, năutul este deseori folosit în prepararea pateurilor vegetariene.
Voi prezenta mai jos cum obișnuesc să pregătesc eu pateul de năut!
Ceai de mure
Murul (denumirea latină Rubus fructicosus, Familia Rosaceae) este un arbust cu tulpina spinoasă, târâtoare care poate atinge înălțimi de până la 2 m, fiind întâlnit în zona de deal, pe marginile pădurilor.
 
Există peste 30 de specii și soiuri de muri, dintre care cel mai răspândit în zona de câmpie de la noi din țară este Rubus Caesius (murul de miriște, cu ghimpii mai mici și foarte deși, mure mai mici, iar frunzele cu 3 foliole în loc de 5 câte sunt la Rubus fructicosus).
 
Murele au culoare neagră – la coacere, cu gust dulce–acrișor, fiind foarte bogate în acizi organici și vitamine ( A, B, C, D și P). Pot fi consumate în stare proaspătă sau conservate în dulcețuri, jeleuri, siropuri; iar murele uscate sunt întrebuințate la alcătuirea ceaiului de fructe de pădure și a ceaului de mure sau la ornarea deserturilor și a meniurilor pentru micul dejun cu cereale, fructe uscate, semințe și nuci.
Ceai de mere
Mărul este cel mai consumat fruct din lume, cu o producție anuală de peste 40 de milioane de tone. Mărul (denumirea latină „Pirus malus”) a ajuns să fie considerat „regele fructelor” datorită proprietăților sale culinare și medicinale. Potrivit dr. George D. Pamplona-Roger, autorul cărții „Sănătate prin nutriție”, conținutul de carbohidrați (fructoză sau levuloză, denumirea zahărului din fructe) din măr este de doar 12,6%, iar grăsimile și proteinele sunt prezente în cantități foarte mici. Printre vitaminele conținute de măr se numără vitamina C și E. Conține și minerale: potasiu, fier și bor (previne osteoporoza). Coaja mărului este bogată în pectină (fibră vegetală) și acizi organici (malic, salicilic, citric, succinic) care favorizează curățarea intestinelor de toxine.
Ceai de căpșuni
Ceaiurile din fructe, spre deosebire de cele din plante, sunt servite în primul rând pentru plăcerea de a savura - în manieră selectivă, ce diferă de la individ la individ - aroma specifică fiecărui fruct, dar și pentru proprietățile nutritive benefice sănătății umane.
Un alt factor decisiv pentru consumul ceaiurilor din fructe îl reprezintă frigul, căci cele mai multe ceaiuri (fie din plante, fie din fructe) sunt utilizate iarna, cu scopul de a mări rezistența organismului la intemperiile vremii.
Rodia - beneficii și proprietăți
Nu știu cât de mult vă place să consumați rodia, dar știu că acest fruct este unul preferat de fetița mea.
Rodia se află pe lista alimentelor benefice pentru intestin recomandate de medicul Dr. George D. Pamplona-Roger. Aceste alimente sunt: carambola (fructul-stea), curmala japoneză (fructul Kaki), gutuia, mărul, orezul, pruna, porumbul, rodia și sapota (fruct tropical ce crește în Mexic, Cuba, America Centrală, Republica Dominicană sau Florida).
Rodia se bucură de popularitate și în rândul producătorilor de cosmetice, intrând în componența a numeroase produse folosite pentru îngrijirea facială sau pentru sănătatea părului.
 
Ce este rodia?
Rodia (granata) este fructul rodiului (denumirea latină Punica granatum, familia Punicaceae), arbore ce poate crește până la 4 m înălțime.
Rodia are la coacere coaja roșiatică și un înveliș care adăpostește semințe îmbrăcate într-o pulpă roșiatică foarte zemoasă. Fructul de rodie este bogat în nutrienți, putând fi consumat proaspăt, în sucuri naturale și sirop (grenadină). Putem, de asemenea, să-i savurăm aroma servind o ceașcă de ceai de rodie, binevenit mai ales atunci când este frig afară și dorim să ne relaxăm la gura sobii.
Constituenții principali ai rodiei sunt: vitamine din complexul B, vitamina C și E, vitamina A lipsindu-i cu desăvârșire. Rodia conține următoarele minerale: potasiu, fier, fosfor, calciu, magneziu, cupru și zinc. De asemenea, rodia are carbofidrați în cantitate remarcabilă (16,6 g /100 g de fructe crude), tanine, acid citric, antocianine și peletierină (alcaloid care se găsește și în coaja rădăcinilor rodiului, ajută la eliminarea paraziților intestinali).
Năutul - beneficii și proprietăți
Năutul (denumirea latină Cicer arietinum, Familia Leguminosae) este menționat, de medicul George D. Pamplona-Roger, pe lista alimentelor care au proprietăți benefice pentru artere, precum: avocado, căpșunele, dovleacul, grepfrutul, guava, ignama, para, secara și semințele de floarea-soarelui.
 
Pentru a avea artere sănătoase este imperios necesar să ne hrănim sănătos pentru a ajuta organismul să lupte cu inamicul de temut al arterelor, anume: colesterolul. Așadar consumul alimentelor amintite în paragraful anterior duce la scăderea colesterolului și menținerea acestuia la nivel normal.
 
Foarte sățios și energetic, năutul este un aliment bogat în fibre, cu efecte benefice organismului în combaterea constipației, în prevenirea arteriosclerozei, în scăderea nivelului de colesterol din sânge, în sarcină (cantitatea mare de folați ajută fătul să se dezvolte armonios din punct de vedere mental, prevenind defectele sistemului nervos).
Pagina: 1234567...14
Created in 0.039 sec