Soia - beneficii și proprietăți

Soia este unul dintre cele mai valoroase alimente care intră în hrana omului, fiind un produs de bază atât în bucătăria chineză, cât și în cea japoneză de sute și chiar mii de ani.

Soia (latină: Glycine max) este o plantă erbacee din familia botanică Leguminoasae, din care mai fac parte și fasolea, năutul și lintea.

Iată ce spune dr. George D. Pamplona–Roger, autorul cărții „Sănătate prin alimentație”, cu privire la soia, pe care o numește – nici mai mult, nici mai puțin - ”Soia Superleguminoasa”:

”De curând, cercetătorii au descoperit că japonezele și chinezoaicele, pe lângă faptul că nu au probleme de menopauză, au o incidență mai scăzută a cencerului de sân. În plus, nu doar femeile, ci și bărbații din Orientul Îndepărtat au o sănătate a apartului reproductiv mai bună și un nivel mai scăzut al colesterolului.

Explicația acestor diferențe nu se găsește în factori genetici sau rasiali, ci mai degrabă în stilul de viață și, în mod specific, în dietă. După cum se știe, culturile din Orientul Îndepărtat își asigură mare parte din proteine nu din carne, ci din leguminoase, cum este soia, și, într-o mărusă mai mică, din pește.

Numeroase studii au confirmat faptul că în special soia, pe care mulți japonezi, chinezi și coreeni o mănâncă zilnic, este responsabilă pentru sănătatea mai bună a apartului lor reproductiv și pentru procentele mai scăzute de cancer de sân și de prostata.”

Beneficii ale consumului de soia

Consumul de soia, mai ales atunci când se face cu regularitate, aduce numeroase beneficii pentru sănătatea omului.

1. Protecţie împotriva osteoporozei şi a altor boli ale oaselor!

Osteoporoza (oase poroase) apare atunci când ţesutul osos se descompune mai repede decât se poate forma unul nou. Alimentaţia bazată pe consumul de carne prezintă aspecte negative asupra sănătăţii, deoarece proteinele de origine animală duc la pierderea calciului prin urină, factor declanşator pentru apariţia osteoporozei. O altă cauză pentru apariţia osteoporozei este cauzată de pierderea nivelului de estrogen (hormon produs de ovare, care ajută organismul să absoarbă calciu) atunci când femeia intră la menopauză.

Suplimentatea artificială cu estrogen nu este indicată, căci potrivit cercetărilor efectuale, acesta duce la îmbolnăvirea organismului cu boli greu vindecabile: cancer de sân, boli ale ficatului, cancer uterin şi altele. Aşadar o alimentaţie sănătoasă bazată pe consumul de alimente bogate în elemente nutritive care seamănă cu estrogenul reprezintă o soluţie viabilă.

Soia, frunzele de zmeur, salvia, chimenul şi mărarul conţin substanţe cu proprietăţi osteoprotectoare şi efectuarea unui program de exerciţii ne vor menţine masa ososă.

2. Combaterea bolii Parkinson!

Boala Parkinson se manifestă prin mişcări musculare anormale datorită anomaliilor sistemului neurotransmiţător al creierului. Consumul de vegetale cu frunze verzi este benefic în tratarea acestei boli, datorită conţinutului lor bogat în colină (substanţă din complexul vitaminei B). Alte surse naturale de colină: varza, soia, conopida, polenul şi germenii de grâu.

3. Aport de calciu pentru femeile însărcinate!

Sarcina este o perioadă cu multiple efecte asupra sănătăţii femeilor însărcinate şi implicit asupra copiilor lor. Aşadar este indicat consumul de alimente sănătoase care conţin calciu, un mineral responsabil de clădirea osaturii bebeluşului pe care îl poartă în pântec femeia însărcinată. Iată câteva alimente bogate în calciu: orz verde, nuci, seminţe de susan, migdale, alune, soia, hrişcă, mei, guli, orez brun, fulgi de ovăz şi spanac.

4. Sănătatea tiroidei!

Spasmofilia şi hipocalcemia sunt boli cauzate de proasta funcţionare a glandei tiroide sau paratiroide (răspunzătoare de: mobilizarea calciului din oase şi stimularea absorţiei acestui din intestin; accelerarea / încetinirea ritmului cardiac şi al respiraţiei, metabolizarea proteinelor şi utilizarea glucozei). Pentru sănătatea tiroidei este recomandat consumul următoarelor alimente cu un conţinut ridicat de calciu: mei, hrişcă, lapte de migdale, grâu încolţit, produse din soia, fulgi de ovăz, frunze de morcov în salate, ceaiuri din coada-calului, frunze de zmeur şi genţiană.

5. Reduce riscul de apariție a cancerului!

Cancerul, boala secolului nostru, poate fi combătut printr-o alimentaţie sănătoasă, încredere în Dumnezeu şi adoptarea unui stil de viață sănătos. Şi mama mea se luptă cu acestă boală de mai bine de doi ani şi ceea ce o menţine, pe lângă tratamentul alopat, este consumul regulat de crudităţi şi cura cu sucuri, precum sucul de morcov.

Soia şi produsele din soia (lapte, brânza tofu, pariveg din soia etc.) conţin acizi fenolici, genisteină şi inhibatori de proteaze. Aste alimente împreună cu salatele de crudităţi ne pot prelungi viaţa şi ne pot ajuta să ne menţinem sau să ne redobândim sănătatea.

Boli și afecțiuni

Dr. George D. Pamplona – Roger, autorul cărții „Sănătate prin alimentație”, recomandă consumul de soia datorită numeroaselor beneficii aduse organismului în următoarele probleme de sănătate: dereglări hormonale ale femeilor (regularizarea ciclului menstrual, menopauza și cancer mamar); arterioscleroză, osteoporoză, troboză, insuficiență renală, prevenirea cancerului; iar în dieta bebelușilor laptele de soia este benefic în caz de diaree persistentă, erupții cutanete, astm, intoleranță la lactoză etc.

Sfaturi pentru bucătari

Boabele de soia, ca și ale celorlaltor leguminoase trebuie lăsate la muiat cu o seară înainte de a fi puse la fiert pentru a fi eliminată coaja care provoavă flatulență. Soia nu conține vitamina A și C, așadar preparatele din soia (brânza tofu, pateu, drob, mâncăruri, etc.) trebuie să fie consumate alături diverse feluri de salate proaspete.

Produse din soia

În comerț puteți găsi o gamă variată de produse pe bază de soia: făina de soia (în amestec cu făina de grâu pentru prepararea diverselor delicatese), lapte (băutură deliciaosă care poate fi cu arăme de fructe, vanilie sau cacao sau utilizată pentru prepararea înghețatelor mult dorite vara), brânza tofu, granule, cuburi, felii – șnițele și boabele muiate pe timp de 12 ore și fierte 60-90 de minute în prepararea de mâncăruri și de supe gustoase.

Soia – scurt istoric

Originea și începuturile culturii soiei sunt foarte vechi. Denumirea de ”soia” provine de la chinezescul ”schiang-yu”, care indică sosul de soia.

Despre soia a scris împăratul chinez Sheng-Nung în lucrarea Pen Ts'ao Kong Mu, care datează din anul 2838 î. e. n. Ulterior a fost descrisă în mai multe lucrări, fiind planta leguminoasă cea mai cultivată în centru și vestul Chinei, potrivit menționării savantului rus Vavilov. De aici s-a răspândit și în Japonia, iar în Europa a ajuns abia în secolul al XVII-lea. În SUA a fost cultivată două secole mai târziu (în sec. al XIX-lea), unde a ajuns să fie apreciată și consumată ca aliment pentru hrana umană începând abia cu secolul al XX-lea.

La noi în țară, soia a fost introdusă sub denumirea de ”fasole soia”, în anul 1876 și cultivată pe suprafețe restrânse în Transilvania. Prima lucrare scrisă despre soia a fost publicată în 1905 și îi aparține doctorului Urbeanu, care recomandă extinderea culturii soiei pentru folosirea în alimentația omului a unei game cât mai largi de produse obținute din ea.

Importanța culturii soiei a sportit în vremurile regimului comunist din țara noastră, datorită aportului proteic pe care acestă plantă îl conține. Fapt pentru care a fost utilizată în mod special în furajarea animalelor, dar și industria alimentară pentru obținerea unor produse vegane necesare în hrana oamenilor și pentru efectul ei benefic, ameliorator asupra calităților solului.

În 1983 s-a ajuns la 400 000 ha cultivate cu soia și la perfecționarea tehnologiei producerii de semințe de soia, înființându-se unități de prelucrare industrială a boabelor de soia în vederea obținerii unor produse alimentare și furajere.

În tabelul de mai jos sunt prezentate suprafețele cultivate în România cu soia și rezultatele producției înregistrate în ultimii anii: