Semințe de in - beneficii și proprietăți
Consumul de semințe de in oferă o serie de beneficii atât de importante pentru sănătatea omului încât Dr. Joel Fuhrman - autorul cărții ”Superimunitatea”, o carte pe care o recomand cu toată căldura – le-a inclus în categoria superalimentelor.

Ce l-a convins pe Dr. Joel Fuhrman să includă semințele de in în categoria superalimentelor? Iată raționamentele pe care acesta le-a prezentat în cartea sa:
-
semințele de in ajută la combaterea inflamațiilor, inhibarea dezvoltării tumorilor canceroase, protejarea vaselor sangvine – beneficii datoritate conținutului bogat în acizi grași omega-3 (acid eicosapentaenoic, un compus esențial pentru o bună funcționare a organismului). S-a efectuat un studiu care a relevat faptul că pacientele bolnave de cancer la sân cărora li s-au administrat semințe de in au prezentat o reducere a creșterii tumorii și o creștere a ratei de supravețuire comprativ cu pacientele cărora nu li s-au administrat semințe de in;
-
semințele de in, pe lângă proprietățile lor anticancerigene, sunt de folos și în lupta cu radicalii liberi - acestea sunt bogate în lignani anticancerigeni, niște compuși ai plantelor care se leagă de receptorii estrogenilor, intervenind în efectele cancerigene ale estrogenilor în țesuturile mamare. Lignanii, pe lângă proprietățile lor anticancerigene, au de asemenea și puternice efecte antioxidante. Semințele de in și semințele de susan conțin mai mulți lignani decât orice alt aliment;
-
semințele de in promovează o digestie bună - mucilagiile aflate în semințele de in lubrifiază tractul intestinal, ușurând scaunele;
-
nu în ultimul rând dr. Joel Fuhrman susține că ”s-a demonstrat prin sute de studii medicale că semințele prelungesc impresionant de mult viața și protejează de îmbolnăviri”.
Semințele de in sunt o sursă excelentă de acizi grași omega-3, o sursă foarte bună de vitamina B1, cupru, mangan și fibre alimentare, o sursă bună de magneziu, fosfor și seleniu.
Beneficiile consumului de semințe de in
1. Te ajută în lupta împotriva cancerului
Un studiu efectuat în SUA de către cercetătorii de la Duke University Medical Center, Durham, Carolina de Nord a sugerat că semințele de in, care – așa cum s-a amintit deja - sunt bogate în acizi grași omega-3 și lignani, pot să stopeze creșterea tumorilor cancerului de prostată.
Cercetătorii cred că semințele de in, care sunt similare din punct de vedere al proprietăților cu semințele de susan, probabil întrerup lanțul de evenimente care cauzează scăparea de sub control a multiplicării celulelor (multiplicare care odată scăpată de sub control poate să ducă la formarea tumorilor).
2. Este de folos în reducerea colesterolului
Cercetătorii de la Iowa State University's Nutrition and Wellness Research Center au descoperit că nivelul colesterolului s-a redus la bărbații care au inclus semințele de in în dieta lor.
3. Îmbunătățește controlul glicemiei
Un studiu efectuat a scos în evidență faptul că există dovezi puternice de natură să sugereze că includerea semințelor de in în dieta zilnică poate să aibe un efect pozitiv asupra controlului glicemiei în bărbații și femeile obeze cu pre-diabet.
4. Îmbunătățește digestia
Semințele de in sunt o sursă foarte bogată în fibre alimentare, ceea ce este benefic pentru îmbunătățirea digestiei și a tranzitului intestinal. Fibrele alimentare au efect pozitiv în cultivarea bacteriilor „prietenoase” din colon. Fibrele ajută la ”măturarea” rezidurilor și a diverselor substanțe nedorite din tractul digestiv.
5. Reduce hipertensiunea
Bolile cardiovasculare reprezintă, așa cum se știe, una din cauzele majore ale morții în foarte multe țări (în special în Occident).
Datorită stilului de viață și a dietei moderne neadecvate foarte mulți oameni ajung să sufere de hipertensiune.
Din fericire, consumul de ulei obținut din semințe de in poate fi de ajutor – cel puțin acesta a fost rezultatul spre care a indicat un studiu efectuat de cercetătorii greci.
6. Te ajută să lupți cu depresia
Semințele de in conțin triptofan (un aminoacid esențial) și acizi grași omega-3, compuși implicați în creșterea producției de serotonină (un neurotransmițător care are un rol important în buna funcționare fizică și psihică a omului).
7. Oferă nutrienți care au efect antioxidant și antiinflamator
Stresul oxidativ (ceea ce este adeseori cauzat de dieta omului modern care nu oferă suficienți antioxidanți) și inflamațiile excesive (care la rândul lor sunt legate de lipsa nutrienților antiinflamatori) reprezintă niște factori foarte des întâlniți care stau la baza a foarte multor probleme de sănătate (cum ar fi: rezistența la insulină, diabet de tip 2, astmă, obezitate și sindromul metabolic).
Existe dovezi preliminare care ne conduc spre concluzia că adăugarea de semințe de in în dietă poate să reducă riscul bolilor menționate mai sus grație protecției antiioxidante și antiinflamatoare oferite de acestea.
Curiozități
Pentru vânătorii de
curiozități: regele Charlemagne, care a trăit în sec. VIII, credea atât de mult în beneficiile pe care le aduc sănătății semințele de in încât a cerut supușilor săi să le mănânce, dând chiar și o lege în acest sens.
Sugestie
Atunci când fierbeți mixtura de cereale pentru micul dejun adăugați și 2-3 lingurițe de semințe de in pentru a vă bucura de multiplele beneficii și proprietăți ale acestui superaliment!
Scurt istoric
Inul (Linum usitatissimum, familia Linaceae, plantă perenă – având mai bine de 200 de varietăți) este prima plantă textilă despre a cărei vechime ne stau mărturie numeroase descoperiri arheologice făcute în Elveția, Germania, Ungaria, Italia; dar și manuscrise vechi, basoreliefuri, piramide egiptene în care s-au găsit mumuiile învelite în țesături fine de in.
Cele mai vechi date sunt cu 4000 de ani î. e. n., căci istoricii antici au notat informații cu privire la cultura inului, frapați fiind de măiestria unor orașe în prelucrarea materiei prime ce se comercializa sub forma unor țesuturi foarte fine pentru îmbrăcăminte, apoi sub formă de plase, pânze pentru corăbii. Cele mai vestite centre au fost orașele Borsippa amintit de Strabo (63 î. e. n. - 19 e. n.) și Kolchis (Caucaz) amintit de Herodot (484 – 425 î. e. n.).
În Europa, inul a fost introdus de greci, iar de la aceștia romanii au preluat cultura inului, introducând-o apoi în Spania, Africa de Nord, Franța, Anglia, Germania, Belgia și Olanda. Datorită climei umede și cețoase favorabile, ultimele două țări au obținut fibre de calitate superioară din care se țeseau pânze foarte fine cunoscute cu numele de „pânza de Olanda”.
În Rusia, cultura inului este menționată de istorici că ar fi fost cultivată încă din secolul al XII-lea, căci clima umedă și cețoasă a avantajat această cultură în Rusia și astfel a ajuns o mare explotatoare de articole de in, datorită fineții și rezistenței țesăturilor. Cultura inului începe să cunoscă declin începând din a doua jumătate a secolului a XIX-lea datorită concurenței bumbacului, mătăsii și apoi a fibrelor sintetice.
La noi în țară, sciții sunt cei care au cultivat-o, căci multe scrieri precizează portul dacilor ca fiind din țesături de in; săpăturile arheologice au arătat că în depozite făcute în pământ strămoșii noștri își păstrau semințe, chiar și semințe de in.
Utilizări ale inului și ale semințelor de in
-
Fabricarea de țesături! Inul a fost folosit încă din vechime pentru confecționarea de articole vestimentare, a pânzelor pentru pictură, a fețelor de masă și a lenjeriei de pat; căci pânza de in rămâne indiscutabil o materie primă de bună calitate, datorită durabilității fibrelor și a rezistenții țesăturilor.
-
Extragerea de ulei din semințe de in! Dacă pentru țesături din in este necesară o cultură aclimatizată la umiditate și geață; pentru extragerea de ulei de in este folosită cultura de in aclimatizată la temperaturi calde și chiar secetoase care permit ca semințele de in să se coacă bine.
-
Uleiul de in presat la rece se folosește ca supliment alimentar având proprietăți antibacteriene, antitumorale și antivirale datorită conținutului de lignani.
-
Fabricarea linoleumului și a vopselurilor! Folosit în industria chimică, uleiul de in are multiple utilizări fiind nelipsit în tehnologia fabricării linoleumului, mușamalei, culorilor tipografice, a lacurilor și a vopselurilor de bună calitate.
-
Producția de cosmetice! Inul, de asemenea, este utilizat și în industria cosmeticelor, căci uleiul extras la rece din semințele de in au proprietăți benefice în îngrijirea tenului, reducând ridurile și oferind o puternică hidratare.
-
Hrană atât pentru om, cât și pentru animale! Având un conținut de proteină, capsulele de in sfărâmate în urma treieratului sunt utilizate ca hrană și pentru animale.
-
Celuloză – resturile de tulpini ale inului rămase de la topit sunt folosite ca sursă de celuloză.
-
Materie combustibilă! Ca utilizare pentru foc în gospodăriile țărănești erau întrebuințate tulpinile de in.
Semințe de in - Valori nutriționale
Valori nutriționale pentru o porție de: 100 grame
Denumire științifică: Linum usitatissimum
Nume original USDA: Seeds, flaxseed
Cod USDA: 12220
Calorii
Nutrient |
|
UM |
%DZR |
Energie |
534 |
kcal |
27% |
Calori din carbohidrați |
117.5 |
kcal |
|
Calorii din lipide |
352.9 |
kcal |
|
Calorii din proteine |
63.5 |
kcal |
|
Energie |
2234 |
kJ |
|
Carbohidrați
Nutrient |
|
UM |
%DZR |
Carbohidrați, total |
28.88 |
g |
10% |
Fibre alimentare, total |
27.3 |
g |
109% |
Glucide, total |
1.55 |
g |
|
Sucroză |
1.15 |
g |
|
Glucoză (dextroză) |
0.4 |
g |
|
Fructoză |
0 |
g |
|
Lactoză |
0 |
g |
|
Maltoză |
0 |
g |
|
Galactoză |
0 |
g |
|
+ mai multe detalii- mai puține detalii
Minerale
Nutrient |
|
UM |
%DZR |
Calciu, Ca |
255 |
mg |
26% |
Fier, Fe |
5.73 |
mg |
32% |
Magnesiu, Mg |
392 |
mg |
98% |
Fosfor, P |
642 |
mg |
64% |
Potasiu, K |
813 |
mg |
23% |
Sodiu, Na |
30 |
mg |
1% |
Zinc, Zn |
4.34 |
mg |
29% |
Cupru, Cu |
1.22 |
mg |
61% |
Mangan, Mn |
2.482 |
mg |
124% |
Seleniu, Se |
25.4 |
μg |
36% |
Vitamine
Nutrient |
|
UM |
%DZR |
Vitamina C, acid ascorbic total |
0.6 |
mg |
1% |
Vitamina B-1, tiamină |
1.644 |
mg |
110% |
Vitamina B-2, riboflavină |
0.161 |
mg |
9% |
Vitamina B-3, niacină |
3.08 |
mg |
15% |
Acid pantotenic |
0.985 |
mg |
10% |
Vitamina B-6 |
0.473 |
mg |
24% |
Folat, total |
87 |
μg |
22% |
Acid folic |
0 |
μg |
|
Folat |
87 |
μg |
|
Folat, DFE |
87 |
μg |
|
Colină, total |
78.7 |
mg |
|
Betaine |
3.1 |
mg |
|
Vitamina B-12 |
0 |
μg |
0% |
Vitamina B-12, adăugată |
0 |
μg |
|
Vitamina A, IU |
0 |
IU |
0% |
Vitamina A, RAE |
0 |
μg |
|
Retinol |
0 |
μg |
|
Caroten, beta |
0 |
μg |
|
Caroten, alfa |
0 |
μg |
|
Cryptoxanthin, beta |
0 |
μg |
|
Licopen |
0 |
μg |
|
Luteină + zeaxantină |
651 |
μg |
|
Vitamina E, alfa-tocopherol |
0.31 |
mg |
2% |
Vitamina E, adăugată |
0 |
mg |
|
Tocoferol, beta |
0 |
mg |
|
Tocoferol, gama |
19.95 |
mg |
|
Tocoferol, delta |
0.35 |
mg |
|
Tocotrienol, alfa |
0 |
mg |
|
Tocotrienol, beta |
0 |
mg |
|
Tocotrienol, gama |
0 |
mg |
|
Tocotrienol, delta |
0 |
mg |
|
Vitamina D (D2 + D3) |
0 |
μg |
|
Vitamina D |
0 |
IU |
0% |
Vitamina K (phylloquinone) |
4.3 |
μg |
5% |
Dihydrophylloquinone |
0 |
μg |
|
+ mai multe detalii- mai puține detalii
Lipide și acizi grași
Nutrient |
|
UM |
%DZR |
Lipide, total |
42.16 |
g |
65% |
Acizi grași saturați, total |
3.663 |
g |
18% |
4:0 |
0 |
g |
|
6:0 |
0 |
g |
|
8:0 |
0 |
g |
|
10:0 |
0 |
g |
|
12:0 |
0 |
g |
|
14:0 |
0.008 |
g |
|
15:0 |
0.005 |
g |
|
16:0 |
2.165 |
g |
|
17:0 |
0.018 |
g |
|
18:0 |
1.33 |
g |
|
20:0 |
0.052 |
g |
|
22:0 |
0.052 |
g |
|
24:0 |
0.031 |
g |
|
Acizi grași mononesaturați, total |
7.527 |
g |
|
16:1 undifferentiated |
0.024 |
g |
|
18:1 undifferentiated |
7.359 |
g |
|
20:1 |
0.067 |
g |
|
22:1 undifferentiated |
0.013 |
g |
|
24:1 c |
0.064 |
g |
|
Acizi grași polinesaturați, total |
28.73 |
g |
|
18:2 undifferentiated |
5.903 |
g |
|
18:3 undifferentiated |
22.813 |
g |
|
18:4 |
0 |
g |
|
20:2 n-6 c,c |
0.007 |
g |
|
20:4 undifferentiated |
0 |
g |
|
20:5 n-3 (EPA) |
0 |
g |
|
22:5 n-3 (DPA) |
0 |
g |
|
22:6 n-3 (DHA) |
0 |
g |
|
Colesterol |
0 |
mg |
0% |
Stigmasteroli |
11 |
mg |
|
Campesteroli |
45 |
mg |
|
Beta-sitosterol |
90 |
mg |
|
+ mai multe detalii- mai puține detalii
Proteine și amino acizi
Nutrient |
|
UM |
%DZR |
Proteine |
18.29 |
g |
37% |
Triptofan |
0.297 |
g |
|
Treonină |
0.766 |
g |
|
Izoleucină |
0.896 |
g |
|
Leucină |
1.235 |
g |
|
Lizină |
0.862 |
g |
|
Metionină |
0.37 |
g |
|
Cisteină |
0.34 |
g |
|
Fenilalanină |
0.957 |
g |
|
Tirozină |
0.493 |
g |
|
Valină |
1.072 |
g |
|
Arginină |
1.925 |
g |
|
Histidină |
0.472 |
g |
|
Alanină |
0.925 |
g |
|
Acid aspartic |
2.046 |
g |
|
Acid glutamic |
4.039 |
g |
|
Glicină |
1.248 |
g |
|
Prolină |
0.806 |
g |
|
Serină |
0.97 |
g |
|
Hidroxiprolină |
0.175 |
g |
|
+ mai multe detalii- mai puține detalii
Alte informații
Nutrient |
|
UM |
%DZR |
Apă |
6.96 |
g |
|
Cenușă |
3.72 |
g |
|
Alcool, etilic |
0 |
g |
|
Cafeină |
0 |
mg |
|
Teobromină |
0 |
mg |
|
Note
- Sursa valorilor nutriționale: USDA National Nutrient Database for Standard Reference (SR-28)
- Procentele pentru doza zilnică recomandată (%DZR) sunt pentru adulți sau copii cu vârsta mai mare sau egală cu 4 ani și se bazează pe o dietă de referință de 2000 de calorii. Valorile tale zilnice pot fi diferite, putând fi mai mici sau mai mari în funcție de nevoile tale individuale.
Actualizat la: 31.08.2019
Comentarii