Pana și coșul cu fructe

A fost odată o fetiță pe nume Florina. Într-o zi ea a găsit un puișor care se zbătea prin iarba deasă tot încercând să zboare, dar nu reușea. Neștiind ce fel de pui era, Florina i-a dat apă și frimituri de biscuiți cu stafide și a avut grijă de el până a crescut. Când a început să crească și să fie ceva mai mare, Florina a văzut că puiului îi plăcea să ciugulească stafidele și alte fructe din biscuți, mai mult decât restul biscuitelui. Și de ce se mărea, puiul devenit pasăre adultă mânca din ce în ce mai multe fructe, iar Florina a mers într-o bună zi în grădină ca să-și culeagă fructele din pomii fructiferi pe care îi avea. Pe neașteptate pasărea ei, numită papagalul Poli, a zburat după ea și s-a oprit în cireș.

Acolo o privighetoare își făcuse un cuib destul de încăpător, care acum era gol, așa că papagalul Poli s-a simțit confortabil îl el și nu mai dorea să se coboare de acolo. Florina a observat și a gândit că Poli e destul de mare să-și găsească perechea și să aibă grijă de proprii lui pui.

Florina și-a luat coșul cu fructe și a mers în casă, dar în scurt timp lui Poli i s-a făcut foame și a văzut-o pe Florina că se îndreaptă spre casă. Ce mult s-a bucurat Poli când Florina a deschis unul din geamurile casei. A zburat înăuntru și a început să se înfructe din cireșele zemoase proaspăt culese de stăpâna casei.

Apoi și-a luat zborul cu un mulțumesc și un fîlfâit din aripi și s-a îndreptat spre cuibul din cireș.

Acum e acum, cuibul nu mai era gol, ci o pasăre frumos colorată stătea în el!!

Papagalul Poli a dat câteva rotocoale cireșului, dorind să vadă ce fel de pasăre era acolo și dacă va fi lăsat să se apropie sau nu. S-a așezat pe creanga de mai sus de cuib și a privit cu atenție pasăre de acolo. Aceasta se odihnea liniștită, așa că nu a băgat de seamă insințența privirilor cercetătoare ale lui Poli. Poli a început să cănte și cânta atât de frumos, încât păpăgălița din cuib a fost atrasă. Florina a văzut cum cei doi papagali se îndrăgeau, și și-a zis în sine că Poli în sfârșit și-a găsit perechea. Florina s-a dus în grădină și a luat niște trandafiri pentru a împodobi cuibul. Poli s-a bucurat mult când Floriana a adus și câteva cireșe, însă a venit și mâța și-a încercat să ajungă la cuib, dar Poli se uita de mai sus. Poli a sărit pe o creangă, care era chiar deasupra nasului mâței și tot sărind pe creangă, făcea ca vârful crengii să-i lovească nasul mâței, care îndată a plecat.

În agitarea lui de a izgoni mâța, Poli a pierdut o pană, pe care Florina a luat-o cu drag și a folosit-o la scrisul jurnalului ei.