Mami, cum să fac pâinică bună?

Vă salut cu drag! Subiectul de astăzi este adresat atât părinților, cât și celor mai tineri sau micuților din familie, și anume: “Mami, cum să fac pâinica bună?”

Cu siguranță știm că ceea ce învață copil din familie, aceea îi va rămâne ca o comoară! Așadar, haideți să ne perfecționăm împreună și să învățăm cum putem avea o pâine bună și sănătoasă pe masa noastră, pe care să o împărțim celor din casă, gest de o spiritualitate profundă căci Creatorul grâului este și al izvorului apei și-a spus despre Sine că este Pâinea vieții și Domnul Hristos a frânt pâinea și a dat-o ucenicilor săi ca s-o mănânce.

Bunica mea cocea pâinea în țăst, un cuptor din cărămidă pe care îl încălzea bine. După ce aranja pe marginea cuptorului jăratecul rămas în urma arderii lemnului de foc, punea la copt o foaie rotundă de aluat cu ajutorul unei forme din lemn cu un mâner lung și cu o parte rotundă la capăt, pe care întindea o foaie mare de aluat; o stropea cu puțină apă și-îi dădea ca décor un joc de linii și puncte făcute cu furculița.

Aluatul pentru pâine îl pregătea de seara, iar dimineața devreme pe când nepoții dânsei încă dormeau, dânsa se trezea și se apuca de frământat și de copt pâinea din făină de grâu fără a-i adăuga semințe sau nuci, dar pâinea aceea după coacere avea un gust grozav de bun și pentru că era mare, ca roata unui car, ajungea să sature 6 persoane la o singură masă. Din astfel de aluat se pot face și colțunași umpluți cu ce compoziție dorim. Imaginea de mai jos a fost făcută de Speranța Cebanu și-i mulțumim pentru aceasta!

Ce face ca pâinica să fie bună?!

Cineva spunea că nimic nu iese bine fără străduință și stăruință, timp, ingrediente bune și ustensile pe măsură! Avea dreptate și noi pentru a avea o pâine bună avem nevoie de următoarele ingrediente principale: făină bună, sare și apă. Dacă dorim ca pâinea să fie îmbogățită cu semințe sau cu nuci, atunci se pot adăuga după preferință semințe de dovleac, de floarea-soarelui sau miez de nucă. Pentru ca pâinea să crească se folosește drojdie sau o maya bună, naturală, păstrată de la un aluat la altul.

În imaginea de mai jos Speranța Cebanu a făcut și a fotografiat o pâine din făină de grâu și de hrișcă cu adaos de semințe de chimen și miez de nucă, iar peste imagine ne-a lăsat scris și câteva rânduri, ca și pe foaia de aluat fotogtafiată. Mulțumim pentru aceste două fotografii, Speranța!

Iată și câteva versuri pe care le-am gândit pentru tematica de astăzi: Mami, cum să fac o pâine bună?

În crucea nopții se trezea bunica,

Să frământe aluatul cu făina cea mai bună,

Proaspăt măcinată la moara din sat;

Pentru o pâine bine rumenită în cuptor din cărămidă.

Cu dragoste să-și crească nepoții

Și să-i vadă mari la casele lor,

Cu pâini cu miez de nucă pe–a lor masă

Sau cu pâini cu adaos de ceapă,

Cu semințe de floarea-soarelui

Și cu felurite bucate alese ca la curțile de împărăți.

Arta facerii pâinii să o lăsăm celor care ne urmează și să-i ajutăm să și-o însușească ca pe ceva deosebit de valoros, care ne leagă cu rădăcini puternice de străbunii noștri și de Eternitate.