Aventuri de la cules de ciuperci
Vă plac ciupercile? Acest articol nu este doar pentru pasionații de micologie, ci pentru toți cei care cunosc valoarea nutritivă a diverselor delicatese culinare cu felurile soiuri de ciuperci, precum: bureți gălbiori, champinion de cultură, ghebele, ciupercile pleurotus și altele.
Aventuri de la cules de ciuperci
Cu siguranță ați mers măcar odată prin pădure și ați avut bucuria să vedeți niște ciuperci și prima întrebare ce va trecut prin minte a fost dacă sunt comestibile sau nu.
Ei bine, un studiu cât de mic de micologie este bine de făcut, căci astfel vom știi să identificăm cel mai bine ciupercile din păduri, iar dacă dorim atunci se poate ajunge la cel mai apropiat supermarket de unde se pot procura ciuperci pentru a găti ciuperci umplute cu sos de usturoi și cu măsline ca-n imaginea de mai jos sau pentru a face o ciulama, o oală de sarmale cu ciuperci sau frigărui cu diverse legume proaspete și ciuperci pane, fierte ori prăjite.
Îmi amintesc când eram copilă mergem cu părinții la cules de ghebe și tata mi-a povestit una din amintirile dânsului de la cules de ciuperci. Tatei i-a plăcut să meargă cu animalele la pășunat, când era vacanță sau când termina mai repede temele se ducea cu vaca pe luncă, se întorce seara și cu vaca numai bună de muls și cu disaga plină de ciuperci, de pește din râul ce despărțea satul de pădure, cu fructe din pădure ori cu buchete de toporași și ghiocei pe timp de primăvară.
Așa cum povestea dumnelui, într-una din zile a plecat mai devreme de la școala din satul natal, căci dascălul îi lăsase să meargă acasă cu vreo 3 ore inainte de programul normal de finalizarea orelor și văzând și colegul său de bancă că-i prea devreme de dus acasă s-au gândit să treacă podul spre pădure, așa de dragul plimbatului. Plouase destul de mult în zilele din săptămânile trecute, dar de ceva zile vremea se mai îmbunase, așa că cei doi tovarăși de clasă se porniră peste podul pârâului, care se umflase de la atâtea ploi și ajunși prin pădure mergeau pe drumul ce ducea la cabana pădurarului. Vasilică îi zise tatei că pădurea avea pământul bine afânat și că era o adevărată plăcere să privești mulțimea de toporași, de brândușe mov și lila, dar cel mai mult s-au bucurat să vadă un luminiș de pădure plin cu ciuperci proaspăt ieșite după vremea ploioasă. Băieții au recunoscut ciupercile și cum erau să mai stea pe gânduri, neavând la ei saci sau sacoșe în care se adune, după ce au umplut ghiozdanele au lepădat pantalonii și au strâns bine sfoara pantalonilor și au umplut fiecare crac al pantalonilor cu acele ciupercile, care le păreau mai mari și mai frumoase. Rămași doar în cămașile de ie și-n izmele au strâns băieții cât au putut de multe ciuperci până ce și-u umplut pantalanii de la uniforma de școală.
Ehei, ce repede le-a părut că au trecut vreo trei ceasuri din după-amiază acelei zile și bătrânul tătuca a observat că nu-i ajunsese flăcăul acasă de la șcaolă și se pornise să-l caute tot întrebând pe băieții vecinilor dacă l-a văzut. Cum tot satul îi cunoștea pe năzdrăvanii de băieți, care se deosebea de alții prin bună purtare și istețime la învățătură, n-au trecut ei pe ulița ce ducea spre pădure fără să fie observați, căci chiar la marginea satului cum dadeau să treci podul peste pârâul acum umflat de apa, trăia fratele bunicii împreună cu nevasta și cei 5 feciori ai lor, verii mai mari ai tatei. Bătrânul ajunsese la jumătatea podului, când îi zări pe cei doi școlari înaintând spre pod dinspre pădure, îmbrăcați în izmene și cămăși, cărându-și ghiozdanele în spate și cu amândouă brațele timeau niște craci de pantaloni foarte plini și grei.
A zâmbit bătrânul când i-a văzut așa mergând greoi și gâfâind din cauza încărcăturii și când băieții au ajuns lângă dânsul n-a mai apucat să-i întrebe ce s-a întâmplat cu pantalonii lor, ci i-a aranjat cu grijă în spatele lui lăsându-i pe băieți să meargă mai liber și să-i poveastească cu bucurie ce provizie grozavă de ciuperci au de dus acasă, ca să li se gătească bucate alese cum numai bunica știa.
Și apoi când a-nceput să-mi zică de mămăliguță cu ciuperci prăjite pe grătar, de cocoace și ciulama de ghebe, de ardei umplut cu orez cu ciuperci proaspăt culese chiar de dumnealui, l-am oprit râzând cu poftă și i-am zis că-mi lasă gura apă și mă duc să-mi caut
o conservă cu pateu de ciuperci…
Era ora prânzului și-am pus pe o pătură toate proviziile aduse cu noi de acasă și-am mâncat cu toții acolo în liniștea pădurii. Niciodată nu mi-a părut mâncarea mai bună ca atunci. Am strâns pătura și am legat sacii cu ciupercile adunate, am încărcat totul în mașină și ne-am întors în confortul casei și cu bogăția de aventuri istorisite la cules de ciuperci.
Actualizat la: 14.07.2021
Comentarii