Amendat pentru nepurtarea ”măștii de protecție” în spații deschise

Mai jos este prezentată plângerea contravențională (cea mai mare parte a ei, fără partea introductivă și final) contra unui proces-verbal de amendă pentru nepurtarea așa numitei ”măști de protecție” într-un spațiu public deschis. Argumentele sunt prezentate din 3 puncte de vedere: legal, sănătate și creștin. Autorului i-a luat mai mult de o săptămână pentru a se documenta și scrie documentul. Face publică aceste informații în speranța că acestea vor fi de ajutor și altor români care se luptă cu amenzile abuzive date pentru respirarea aerului curat din spațiile libere.

1. Introducere

A fost o zi frumoasă de toamnă, cu soare, iar fetița mea mi-a cerut să o scot afară la joacă. Solicitare căreia i-am dat curs, deplasându-ne împreună la locul de joacă din apropierea blocului în care locuim. Copiii au nevoie, după cum se știe, pentru o dezvoltare normală (atât din punct de vedere fizic, cât și emoțional), să alerge și să se joace în aer liber.

Agentul constatator afirmă că ”m-a depistat” la locul de joacă. Este vreo problemă pentru un părinte să-și supravegheze copilul la locul de joacă?! Unde, mai exact, în perimetrul locului de joacă m-a depistat? Mergând calm și liniștit în apropiere de banchetele special plasate acolo pentru părinți (sunt un pic cam reci în această perioadă a anului pentru a sta prea mult pe ele), în timp de aruncam câte o privire spre copil, care se juca dincolo de tobogane împreună cu câțiva alți copii, la intervale scurte, pentru a mă asigura că totul este în regulă.

Ce altceva făceam în timp ce-mi supravegheam copilul? Respiram... PUR ȘI SIMPLU RESPIRAM... în mod liber și nestingherit de nimeni și nimic, OXIGEN CURAT, așa cum a făcut fiecare om de pe acest pământ creat de Bunul Dumnezeu, începând cu Adam și terminând cu ultimul copilaș născut acum o secundă în urmă! Ce satană, ce scursură nazistă, ce tiran stalinist, ce minte bolnavă întunecată de prea multă frică, ignoranță și ură, ar putea să interzică acest lucru, mai ales atunci când – ATENȚIE! - omul se află într-un SPAȚIU DESCHIS și NU STĂ ÎN CALEA NIMĂNUI???!!!

2. Interacțiunea cu polițistul

Polițistul care s-a apropiat de mine (acesta s-a recomandat ca fiind M. Constantin, deci o altă persoană decât agentul constatator) m-a întrebat de ce nu port așa numita ”mască de protecție” împotriva covid-19.

Voi reproduce aici motivele pe care le-am enunțat în discuția cu polițistul respectiv. La care voi adăuga și alte motive. Motive pe care din lipsă de timp nu am avut ocazia ca să i le ofer polițistului – a trebuit să plec imediat din zona locului de joacă în momentul în care am observat cât de îngrozit îmi era copilul.

Cum să nu se sperie un copil atunci când își vede tatăl încolțit de niște oameni înarmați, zdraveni cât un dulap și cu chipul hâd, dezumanizat, urâțit din cauza măștii cu aspect de botniță pe care aceștia le poartă pe față?!

Apoi, ca să fiu sincer, nici nu cred că pe polițistul respectiv l-a interesat prea mult cum gândește cetățeanul din taxele și impozitele căruia își ridică salariul lună de lună și în slujba căruia – cel puțin teoretic, ca să nu mai amintim și aspectul legal – se află. Tot ceea ce-l interesa, cel puțin aceasta este impresia pe care mi-a creat-o mie, era să (mai) dea o amendă.

• Că există o constituție în această țară,

• că a jurat să respecte acea constituție mai pe sus de toate celelalte lucruri (incluzând aici și ordinul șefului),

• că acea constituție garantează drepturile și libertățile cetățenilor,

• că există limite constituționale peste care nici guvernul și nici măcar parlamentul nu au voie să le treacă,

• că era cât se poate de evident faptul că polițistul nu a studiat cu atenție legea 55/2020 pe care a invocat-o (de altfel, l-am și întrebat dacă a studiat acea lege... știți ce răspuns mi-a dat?! răspunsul peștelui!!!),

• că după nenorocirile și ororile cauzate în trecutul deloc îndepărtat de regimul nazist (copilași nevinovați arși de vii în foc de naziști, milioane de oameni gazați și omorâți în lagărele de concentrare), de regimul stalinist (care a nimicit milioane de oameni în golodomoruri, golodomor înseamnă moarte prin înfometare, atunci când veneau comuniștii și-ți luau din hambar cam tot ce se putea mânca – despre care nu știu din povești, ci din povestirile tatălui și a bunicilor mei - și prin lagărele gulagurilor siberiene), de regimul ceaușist (a căror nenorociri nu mai trebuie să le enumăr), lucrurile se mișcă cu viteză uimitoare înspre instaurarea unui nou regim totalitar de factură medicală (pe care vom trebuie să-l suportăm cu toți, inclusiv copiii acelui polițist, dacă suntem cu toți lași, comozi și fricoși),

• că o există Convenția de la Oviedo,

• ... toate aceasta au trecut pe lângă urechile polițistului așa cum trece apa pe lângă penele raței!

Ordinul se execută, ordinul nu se discută! Și ce dacă mortul nu se mai întoarce de la groapă?! Important este să ne primim, astăzi, salariul, iar după noi poate să vină și potopul!

3. Litera

Agentul constatator a menționat că fapta pentru care m-a sancționat este prevăzută la art. 65 lit. H din legea 55/2020 și este sancționată de art. 66 lit. P (numită în continuarea Litera) din legea 55/2020. Or art. 66 din legea 55/2020 nu conține litera P! Ceea ce, din câte îmi dau seama, atrage nulitatea absolută a procesului-verbal. Am arătat procesul-verbal mai multor cunoștințe – majoritatea au spus că Litera este ”P”, am auzit că ar putea fi și ”O”, și ”R”, și – de ce să nu zâmbim puțin?! - ”a” care arată ca un ”P” (sic!). În concluzie: Nici într-un caz Litera nu arată precum ”A”. Agentul constatator a scris pe tot parcursul procesului-verbal, în mod consecvent, litera ”a” cu majusculă și spre deosebire de alte litere de-ale sale, litera ”a” este clară și nu conduce la vreun dubiu). Iar dacă totuși agentul constatator a intenționat să scrie ”A”, însă i-a ieșit, în fapt, ”P”, atunci poate că ar trebuie să ia niște lecții de caligrafie și să fie ceva mai atent în viitor! Iar în ceea ce mă privește, invoc aici principiul „in dubio pro reo” („când ești în dubiu, interpretează situația în favoarea făptuitorului”), despre care CEDO a hotărât deja că trebuie aplicat și în cauze contravenționale, nu doar penale.

4. Purtarea așa numitei ”măști de protecție”

Motive pentru care un om – cu judecată sănătoasă (aș îndrăzni să afirm eu) – poate refuza, cu fermitate, să poarte așa numita ”mască de protecție”, mai ales atunci când este vorba de spațiile deschise:

a) Este un om liber

Primul și cel mai evident motiv: este un OM LIBER… aflat într-o țară care garantează, prin constituție, drepturile și libertățile cetățenilor, neaflându-se închis într-o pușcărie, ci într-un spațiu deschis.

Legea 55/2020 (în art. 13 lit. a)) permite guvernului (prin ordin comun al ministrului sănătății și ministrului afacerilor interne) s-o instituie NUMAI în: ”spațiile publice închise, spațiile comerciale, mijloacele de transport în comun și la locul de muncă”.

Pentru că orice hotărâre de Guvern nu se poate emite decât în executarea, în aplicarea, unei legi, executivul nu poate excede delegării de competențe care i s-a dat, în cazul de față de a extinde obligativitatea purtării măștii în afara spațiilor, limitativ enumerate, de legea 55/2020.

Și fiind vorba de drepturile și libertățile cetățeanului garantate de constituție, care conform art. 53 art. (1) din constituția României pot fi restrânse NUMAI prin lege, se poate afirma cu certitudine că și prevederile oricărei ordonanțe ale guvernului (de orice fel nu ar fi aceasta: de urgență/simplă), prin care s-ar încerca extinderea purtării așa numitei ”măști de protecție” în spațiile publice deschise, sunt vădit neconstituționale.

Profit de această ocazie pentru a invoca excepția de neconstituționalitate cu privire la ordonanța de urgență nr. 192/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, precum și pentru modificarea lit. a) a art. 7 din Legea nr. 81/2018 privind reglementarea activității de telemuncă (în special cu privire la prevederile art. I aliniatul 1 din ordonanța amintită).

b) Motive legale

Solomon a fost un rege în Israel înainte de Hristos despre care nu oamenii, ci însuși Dumnezeu, Cel care a creat cerurile și pământul cu tot ce se află în ele, a spus următoarele:

”11 Și Dumnezeu a zis: „Fiindcă lucrul acesta îl ceri, fiindcă nu ceri pentru tine nici viață lungă, nici bogății, nici moartea vrăjmașilor tăi, ci ceri pricepere, ca să faci dreptate,
12 voi face după cuvântul tău. Îți voi da o inimă înțeleaptă și pricepută, așa cum n-a fost nimeni înaintea ta și nu se va scula nimeni niciodată ca tine.” 1 Împărați 3: 11-12

Solomon a enunțat un principiu pe cât de simplu, pe tot atât de înțelept și puternic:
”Ce este strâmb nu se poate îndrepta și ce lipsește nu poate fi trecut la număr.” Ecleziastul 1: 15
Degeaba încerci să te hrănești cu gaura de la covrig – nu-ți va ține de foame! În van cauți pisica cea neagră într-o cameră întunecată, mai ales atunci când nicio pisică nu se află în acea cameră!

Articolul 66, lit. a) din legea nr. 55/2020, care prevede sancțiuni (amenzi contravenționale), trimite la art. 65 lit. h) din aceeași lege, care sancționează, la modul general, nerespectarea de către persoanele fizice a măsurilor individuale de protecție a vieții stabilite conform art. 5, alin. 2, lit. d) din lege, fără a enumera însă în ce constau și la ce se referă aceste măsuri individuale. Neenumerându-le nu avem de unde să știm - în mod clar, concret și previzibil (cerință absolut necesară conform Deciziei nr. 457/2020 a CCR) - dacă acele ”măsuri individuale de protecție a vieții” includ sau nu purtarea așa numitei ”măști de protecție”. Or ce lipsește nu poate fi trecut la număr.

Articolul 5 alin. 2, lit. d) din legea nr. 55/2020 prevede, la fel de vag și încețoșat, o serie de măsuri pentru asigurarea rezilienței comunităților, care include, printre altele: “măsuri de protecție a vieții și pentru limitarea efectelor tipului de risc produs asupra sănătății persoanelor, inclusiv instituirea carantinei și izolării la domiciliu”. Nici în acest caz purtarea vreunei măști nu este menționată. Or ce lipsește nu poate fi trecut la număr!

În concluzie. Niciunul din cele două articole de lege, amintite mai sus, nu se referă – în mod clar, distinct și precis – la purtarea vreunei măști (în orice spațiu, fie închis sau deschis). Și atunci ce este de făcut? Păi poți să o iei ca la întorsătura Buzăului - lucrurile tot nu se schimbă. Poți să te superi și să o iei ca la Caracal - că tot acolo ajungem: Ce lipsește nu poate fi trecut la număr!

Art. 13 din legea nr. 55/2020 prevede posibilitatea instituirii purtării așa numitei ”măști de protecție” în anumite spații, pe care le enumeră în mod limitativ (spații publice închise, spații comerciale, mijloace de transport în comun și la locul de muncă). Este însă prevăzută vreo amendă în art. 66 din legea nr. 55/2020 care să facă trimitere la art. 13 din legea nr. 55/2020? Răspunsul este: niciuna! Iarăși – a câta oară?! - ce lipsește nu poate fi trecut la număr!

Mai mult decât atât, cum răspunde legea nr. 55/2020 la următoarele întrebări legate de așa numita ”mască de protecție”:

• Ce este o ”mască de protecție”?

• Cum se definește?

• Ce proprietăți și caracteristici are?

• Ce standarde de calitate trebuie să respecte?

• Ce dovezi există că așa numita ”mască de protecție” chiar protejează și nu este – de fapt - o simplă și banală schemă de îmbogățire rapidă pe seama a milioane de oameni simpli păcăliți, cărora li se induce în mod sistematic – zi de zi și fără niciun pic de scrupule - un simțământ de frică irațională (atât de necesar pentru mințile bolnave care vor să instaureze – a câta oară în istorie?! – o nouă formă de dictatură, de data aceasta pe bază medicală)?

• Ce garanții de protecție împotriva unor viruși microscopici, extrem-extrem de mici (precum este covid-19), oferă? Poate trece o furnicuță prin ochii de la gardul de sârmă? Cu mare ușurință! Va trece țânțarul printre spațiile libere din plasa porții de fotbal de pe stadion? Fără nicio piedică! Nu acestea sunt și proporțiile – în funcție de gradul de porozitate al așa numitei ”măști de protecție” – dintre porii măștii și dimensiunile microscopice ale virusurilor? Și atunci cum ne protejează? Iar în afară de porii așa numitei ”măști de protecție” virușii nu pot oare să treacă și prin ocolirea totală a măștii? De exemplu, pe lângă nas, în momentul în care omul trage aer în piept (aerul se mișcă cu precădere pe acolo unde întâmpină rezistența cea mai mică – acestea sunt noțiuni elementare de fizică – ceea ce înseamnă că probabil 40 - 50% din aerul ajuns în plămâni va ajunge acolo prin ocolirea totală a măștii). Și nu în ultimul rând cum ne protejează așa numita ”mască de protecție” atâta timp cât aceasta lasă ochii total expuși la circulația aerului (dinamica căruia este extrem de greu de anticipat)? Ce înseamnă ca dimensiune un virus raportat la dimensiunea unui ochi uman? Încercați să vizualizați o minge în fața unei porți de dimensiunea unui stadion! Ce șanse are acea minge să intre în acea poartă imensă dacă se întâmplă să se miște în direcția porții?! Aș îndrăzni să spun că probabilitate este foarte mare. Cine mă poate contrazice?!

• Și – foarte-foarte important - cine plătește în situația în care acele garanții nu se materializează în viața reală, iar persoana (care este obligată în mod forțat și contrar voinței sale să poarte așa numita ”mască de protecție”) - se infectează și suferă grav ca rezultat, ajungând la afectarea gravă a sănătății (inclusiv din cauza efectelor adverse ale măștii, care reduce gradul de oxigenare al organismului, ridicând în același timp concentrația de bioxid de carbon în sânge, cu efect negativ asupra organismului uman și al sistemului său imunitar; bioxidul de carbon având un efect negativ, otrăvitor, asupra corpului uman) și chiar până la deces (lucru cu atât mai probabil să se întâmple unei persoane cu cât acea persoană se încadrează la grupele de risc de îmbolnăvire de covid-19 și care neglijează să-și întărească sistemul imunitar prin adoptarea unui stil de viață sănătos, păcălită fiind de faptul că tot ceea ce i se induce să facă – prin repetări la nesfârșit - este: să se spele pe mâini, să se distanțeze (anti)social și să poarte așa numita ”mască de protecție”)?

• Ce studii s-au făcut în România, după criteriile și standardele cele mai riguroase din punct de vedere științific, de către echipe de cercetători, a căror calificare profesională și probitate morală să fie dincolo de orice dubiu, care să dovedească - fără drept de apel - utilitatea așa numitei ”măști de protecție” nu într-o sală de operație (unde se întrunesc o serie de condiții cu totul speciale: totul este sub control permanent; nu intră acolo decât personalul special calificat; totul este dezinfectat; totul este steril; încălțăminte, îmbrăcăminte speciale, fluxul aerului orientat dinspre pacient spre exterior, etc), ci la scara unei întregi țări, cu oameni extrem de diferiți (unii sunt copii - discernământ scăzut, alții sunt bătrâni; unii sunt sănătoși, alții sunt bolnavi; unii sunt foarte bine educați, alții sunt analfabeți funcționali; unui sunt mai bogați, alții sunt săraci - cei bogați pot să-și permită baxuri întregi de măști de cea mai bună calitate, pe care să le schimbe din oră în oră; cei săraci își permit doar o singură mască pe lună, pentru a evita amenda dată de poliție; ce protecție îți mai oferă o mască infectată și super-infectată cu tot felul de lucruri pe care o porți, zi de zi, timp îndelungat; etc)? Am căutat un astfel de studiu făcut în România, însă nu l-am găsit! Tot ce am reușit să găsesc au fost rezultatele unui studiu efectuat recent în Danemarca pe un eșantion de vreo 6000 de oameni (din care jumătate au purtat masca, iar cealaltă jumătate nu): ambele grupuri s-au infectat de covid-19 în proporții egale, diferențele dintre ele nefiind semnificative din punct de vedere statistic. Dacă așa stau lucrurile – și, până la proba contrarie, așa stau, fie că ne place, fie că nu ne place - atunci de ce să obligăm toată lumea să poarte o ”mască de protecție” care ne duce la ideea - din ce în ce mai pregnantă! - că nu ne ajută la nimic? Doar ca să-i îmbogățim pe unii profitori de ocazie?! Am văzut pe Internet că de la începutul pandemiei covid-19 în România și-ar fi făcut apariția – atenție! - nu mai puțin de un miliard de măști. Bani frumoși, nu-i așa?! Cum rămâne însă cu poluarea mediului înconjurător? Unde se vor duce toate acele măști? Nu este zi în care să nu fi văzut măcar 4-5 măști aruncate pe jos (pe scara blocului, pe stradă, pe aleele din parc – le vezi peste tot).
  Sursa: https://www. acpjournals. org/doi/10. 7326/M20-6817

• Cum se poartă? Ce acoperă? Barba? Gura? Nasul? Ochii? Fundul (pârțurile acelea zgomotoase – să-mi fie cu iertare însă așa se numesc în mod popular, iar denumirea medicală a ”fenomenului” nu o știu - și urât mirositoare nu vor fi conținând și ele viruși din aceștia covid-19 și atunci de ce să nu ne punem și niște pemperși la fund pentru o și mai mare ”siguranță”)?

• Ce efecte adverse are purtatul așa numitei ”măști de protecție” și ce riscuri prezintă pentru sănătate? Acnee și iritarea pielii (”Maskne” – un nou termen inventat pentru descrie o nouă problemă de sănătate)? Ridare și pierderea frumuseții (v-ar plăcea să trăiți într-o lume în care femeile sunt una mai urâtă decât cealaltă)? Creșterea concentrației de bioxid de carbon, cu efecte negative asupra sistemului imunitar, efectele fiind cu atât mai grave cu cât este vorba de cei care suferă de afecțiuni la plămâni (dureri de cap, amețeală, dificultăți de respirație)? Risc crescut de boli respiratorii datorat unei combinații de factori: reținerea umezelii, reutilizarea măștii și filtrarea deficitară? Cauzarea unei guri uscate (masca forțându-te să respiri pe gură, ceea ce duce la uscarea cavității bucale), cu agravarea problemelor dentare și orale?

• Sunt milioanele acelea de măști importate din China, Turcia (și nu mai știu ce alte țări din care se importă cu vagoanele) curate ca lacrima sau mai conțin și ceva substanțe toxice (formaldehidă, bronopol, etc.) care ar putea să afecteze negativ pielea și sănătatea omului?

• Aburii aceia care ies de sub mască și ajung în ochi și care pot să conțină fel de fel de lucruri de nedorit să ajungă în ochii (bacterii, microbi, viruși) ce efect vor avea asupra acestora? Nu vor afecta grav vederea ochilor? Jetul de aer care iese pe nas se duce în jos, protejând – în mod înțelept – ochii. Așa creează Dumnezeu orice lucru – în mod înțelept. De ce dorim cu tot dinadinsul să-i inversăm direcția?! Cine va plăti dacă se va descoperi că oamenii și-au afectat sau – chiar și mai grav! - și-au pierdut vederea din cauza jetului de bacterii, microbi și tot felul de viruși care ajung – iarăși și iarăși – în ochii oamenilor?

• Impunând un act medical – contrar voinței și a consimțământului liber exprimat de pacient (statut pe care se încearcă din greu să fie impus chiar și oamenilor sănătoși) – oare nu ne jucăm cu focul, riscând să ne transformăm peste noapte într-o societate guvernată de un regim nazist de factură medicală care să repete ororile medicale din timpul celui de-al doilea război mondial?

• Cum rămâne cu Convenția de la Oviedo (care a fost concepută în mod expres pentru a ne proteja, printre altele, și de ororile medicale naziste), pe care România a ratificat-o? O denunțăm și pe aceasta, transformându-ne automat într-un stat fascist? Art. 5 al Convenției de la Oviedo stipulează: “O intervenție în domeniul sănătății nu se poate efectua decât după ce persoana vizată și-a dat consimțământul liber și în cunoștință de cauză. Persoana vizată poate în orice moment să își retragă consimțământul”.

• Cum rămâne cu legea drepturilor pacientului din România? Conform art. 13 din legea nr. 46/2003 orice pacient are dreptul să oprească orice intervenție medicală asupra corpului său, aceasta putându-se efectua doar în baza consimțământului său dat în mod liber și în cunoștință de cauză.

• Cum rămâne cu Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene, care prevede la art. 2: ”Orice persoană are dreptul la integritate fizică: în domeniile medicinei și biologiei trebuie respectate în special: consimțământul liber și în cunoștință de cauză al persoanei interesate, în conformitate cu prevederile prevăzute de lege… ”?

• Cum rămâne cu Convenția CEDO, care la art. 8 stipulează: ”Orice persoană are dreptul la respectarea vieții sale private și de familie, a domiciliului său și a corespondenței sale.” Dreptul la propria imagine este inclus în dreptul la respectarea vieții private? Acest lucru reiese din hotărârea tribunalului administrativ de la Strasbourg, din 8 iulie 2020.

• Cum rămâne cu fenomenul infracțional pentru care purtatul măștii în public este precum un balon de oxigen? Cine răspunde de furtișagurile și tâlhăriile comise la umbra purtatului de ”măști de protecție”?

• Cum credeți, de exemplu, că ar putea să se simtă o femeie care vine seara de la muncă (este iarnă, noaptea vine foarte devreme în această perioadă a anului) și îi iese în cale, pe o alee slab iluminată, un bărbat bine făcut, cu umerii lați, care are în picioare încălțăminte de culoare neagră, pantaloni negri, geacă neagră, căciulă neagră pe cap care îi coboară pe frunte până la sprâncene și – dacă parcă nu era suficient – mai are și o mască – ghiciți de ce culoare?! - neagră pe față care îi acoperă, cu excepția ochilor, toată fața (pe care – atenție! - nimeni, dar absolut nimeni, nici măcar polițiștii sau jandarmii nu-i cer să o dea jos, ba dimpotrivă polițiștii și jandarmii sunt primii care cer, pe ton imperativ, de la toată lumea să o poarte, iar cine nu se conformează, nu contează că are o sută și unul de motive perfect legale pentru aceasta, este amendat imediat, fără prea multe discuții – în mod abuziv și nelegal, cel puțin aceasta este convingerea mea, pe care cred că, cu ajutorul lui Dumnezeu, voi putea să o susțin cu vârf și îndesat în cuprinsul acestei plângeri)?

• Cine va răspunde dacă se vor înmulți cazurile de violuri încurajate de portul așa numitei ”măști de protecție”?

• Care va fi efectul asupra fibrei societății pe termen mediu și – mai ales – pe termen lung? Nu ne va face cumva mai răi? Nimănui nu-i dă de bănuit agresivitatea extremă cu care se manifestă – deocamdată verbal – adepții noii religii Covid care își înfierează cu mânie proletară și vehemență extremă oponenții pe forumurile de discuții de pe Internet? De ce credeți că – în timpurile străvechi, din care bine ar fi să învățăm (căci cine nu învață din istorie, este obligat să-i repete greșelile) – își puneau călăii cagulă pe față?!

• Care va fi efectul portului așa numitei ”măști de protecție” asupra copiilor? Ce urme vor lăsa în mintea lor? Nu-i va determina cumva să fie mai răi? Într-o cercetare din 1979 psihologii de la Universitatea Purdue au urmărit 58 de copii în timpul sărbătorii de Halloween, unii dintre ei purtând mască. Copiilor li s-a spus că au voie să ia fiecare doar câte două bomboane din bol, însă ”copiii care purtau mască au fost mult mai predispuși să ia mai multe bomboane decât li se s-a permis: 62% dintre copiii cu mască au încălcat regula care îi limita la 2 bomboane, comparativ cu 37% din copiii a căror față era neacoperită”. Sursa: ”Is Wearing Masks Making Us Meaner?” Revista Evie

• Nu în ultimul rând, cum rămâne cu drepturile și libertățile garantate de Constituția României, care nu au fost gândite doar pentru vreme bună (când totul este doar soare și ciripit de păsărele), ci mai ales pentru vremea rea (atunci când se adună nori negri pe cer și bate un vânt năprasnic, siberian, care vrea să aducă dictatură, suferință și moarte)?

Legea nr. 55/2020 nu răspunde – nici măcar nu încearcă! - la niciuna din aceste întrebări (iar lista de întrebări nu este nici pe departe epuizată).

Or – de câte ori trebuie să se mai spună?! - ce lipsește nu poate fi trecut la număr!

Decizia nr. 457/2020 prevede că numai prin lege a Parlamentului se poate decide cadrul legal al măsurilor de protecție, mai ales când e vorba de restrângeri ale drepturilor și libertăților cetățenești. Iată pasajul din Decizia nr. 457/2020 a CCR, cu privire la nevoia ca legea să fie clară, predictibilă și previzibilă (decizie ce este în acord cu practica europeană în materie):

”În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a subliniat că art. 1 alin. (5) din Constituție consacră principiul respectării obligatorii a legilor. Pentru a fi respectată de destinatarii săi, legea trebuie să îndeplinească anumite cerințe de precizie, claritate și previzibilitate, astfel încât acești destinatari să își poată adapta în mod corespunzător conduita. De principiu, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de precis și clar pentru a putea fi aplicat; astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate, care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist, să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanțele speței, consecințele care pot rezulta dintr-un act determinat (Decizia nr. 903 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010; Decizia nr. 743 din 2 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din 16 august 2011; Decizia nr. 662 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 47 din 20 ianuarie 2015).

Respectarea legilor este obligatorie, însă nu se poate pretinde unui subiect de drept să respecte o lege care nu este clară, precisă și previzibilă, întrucât acesta nu își poate adapta conduita în funcție de ipoteza normativă a legii. De aceea, legiuitorul trebuie să manifeste o deosebită atenție atunci când adoptă un act normativ (Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 19 februarie 2014). O dispoziție legală trebuie să fie precisă, neechivocă, să instituie norme clare, previzibile și accesibile, a căror aplicare să nu permită arbitrarul sau abuzul (Decizia nr. 637 din 13 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 906 din 8 decembrie 2015).”

Concluzia nu poate fi decât una: nimic, dar absolut nimic din ceea ce conține legea nr. 55/2020 cu privire la purtarea așa numitei ”măști de protecție” nu îndeplinește cerința de precizie, claritate și previzibilitate enunțată de Curtea Constituțională a României. Ce înseamnă aceasta? Un singur lucru: purtarea așa numitei ”măști de protecție” – mai ales când este vorba de spațiile publice deschise - nu este obligatorie pe actualul cadru legal.
 

c) Practică un stil de viață sănătos

Un stil de viață sănătos se bazează pe opt piloni. S-au scris multe cărți pe această temă și probabil că se vor mai scrie multe altele. Eu mă voi limita doar să le enumăr, eventul să adaug mici explicații. Cei 8 piloni ai stilului de viață sănătos sunt:

1. Nutriție sănătoasă – bazată pe o bogăție variată de fructe, legume, cereale, nuci și semințe la care se poate adăuga, cu mare grijă și atentă ponderație, alimente de origine animală (ouă, lactate, pește, carne).

2. Exerciții fizice – omul a fost făcut pentru mișcare. Mișcarea păstrează tonusul viguros al corpului și al minții, conferind optimism și sete de viață. Mișcarea viguroasă ajută totodată și la menținerea greutății în limite normale. Amintesc cu această ocazie că unul dintre riscurile de îmbolnăvire cu covid-19 este tocmai greutatea corporală supraponderală.

3. Apă – apa este esențială pentru susținerea vieții, cu condiția ca să i se ofere organismului, la timpul necesar, cantitatea necesară de apă curată.

4. Soare – expunerea la soare este necesară atât pentru generarea vitaminei D, cât și pentru starea de bine a psihicului uman. Pe timp de iarnă expunerea la soare este limitată, prin urmare se recomandă – ca măsură de compensare – să se suplinească carența de vitamina D cu ajutorul pastilelor/capsulelor de la farmacie.

5. Temperanță – folosește lucrurile bune cu înțelepciune, moderație și temperanță, iar pe cele rele (alcool, țigări, droguri, etc) elimină-le complet din viața ta.

6. Aer curat – este foarte important pentru menținerea sănătății să dai ocazie plămânilor tăi să respire din plin – liber și nestingherit de nimeni și nimic – aer curat. Aerul curat accelerează toate procesele regenerative din organism. Ori de câte ori ai ocazia să te plimbi într-un parc, într-o pădure, la munte – nu o pierde. Chiar și aerul de afară, mai ales pe timp de iarnă, este mai bun și mai curat decât aerul stătut din locuința ta.

7. Odihnă – cel puțin 8 ore somn odihnitor în fiecare noapte, plus vacanțe și concedii care să-ți permită să te deconectezi de stresul de zi și zi.

8. Credință în Dumnezeu – credința în Dumnezeu, bazată pe Sfintele Scripturi, nu poate fi înlocuită de nimeni și de nimic de pe fața pământului. Aceasta dă sens și direcție vieții. Oferă răspuns la cele mai presante și tulburătoare întrebări. Oferă alinare în suferință. Te asigură de dragostea nemărginită a unui Dumnezeu care ”și-a dat pe Singurul Său Fiu, pentru ca oricine crede în El, să nu piară, ci să aibă viața veșnică”.

Purtatul așa numitei ”măști de protecție” contravine în mod brutal principiilor de sănătate prezentate mai sus, intrând în contradicție cu:

• principiul de sănătate nr. (2) ”Exerciții fizice” – încercați să alergați în timp ce aveți așa numita ”mască de protecție” pe față și veți vedea că vă cam lipsește aerul!

• principiul de sănătate nr. (6) ”Aer curat” – așa numita ”mască de protecție” obturează accesul liber și nestingherit al aerului curat spre plămâni, forțând totodată plămânii să respire un aer stătut, suprasaturat în bioxid de carbon, ceea ce are un efect negativ asupra organismului și a sistemului său imunitar;

• principiul de sănătate nr. (8) ”Credința în Dumnezeu” – aș putea să spun extrem de multe pe această temă, însă mă rezum să amintesc că, conform principiului enunțat de Marele Medic, Isus Hristos, ”nu cei sănătoși au nevoie de doctor, ci cei bolnavi”.

Aceasta ce înseamnă? În numele sănătății (protejarea de răspândirea și infectarea cu covid-19) dăm în cap sănătății (care se bazează pe adoptarea unui stil de viață sănătos, singurul capabil să construiască un sistem imunitar robust și puternic, care să te apere chiar și atunci când alte măsuri – precum spălatul pe mâini, distanțarea (anti)socială și purtatul așa numitei ”măști de protecție” – sunt depășite și se dovedesc a fi doar niște bariere extrem de slabe în calea unui virus virulent, de cale lungă, precum covid-19)?!

Nu vi se pare că ajungem să ne învârtim în jurul cozii cu o astfel de logică? Adică în numele sănătății limitez dreptul la sănătate (sic!)?! Este oare înțelept să-ți tai, cu propria ta mână, creanga de sub picioare precum Dănilă Prepeleac? Numai că de data aceasta, tovarăși, nu mai suntem în poveste! Iar atunci când îți tai creanga de sub picioare în viața reală riști să suporți niște consecințe foarte dureroase: să-ți rupi o mână; să-ți rupi un picior. Mai mult decât atât, riști să-ți rupi chiar și capul.

Ce-ar fi, tovarăși, să o lăsăm pe mama proștilor măcar un singur an stearpă. Sau pe plaiurile mioritice (mioriță laie, laie bucălaie...) este cumva absolut necesar ca aceasta să fie gravidă în fiecare an???

Dumnezeu ne-a dat un cap pe umeri nu pentru ca să ne servească în loc de umbrelă, ci pentru a gândi cu el. Haidem, vă rog frumos - pentru numele lui Dumnezeu și pentru viitorul copiilor noștri - să-l folosim!

”Dar hrana tare este pentru oamenii mari, pentru aceia a căror judecată s-a deprins, prin întrebuințare, să deosebească binele și răul.” Evrei 5: 14

d) Este un om cinstit, nicidecum un hoț

Hoții și tâlharii își pun masca pe față pentru a evita identificarea. Un om cinstit însă nu are de ce să-și acopere fața!

Apropo, purtatul măștilor în spațiul public nu ar însemnă o încurajare dată hoților și tâlharilor?! Soția mea s-a dus acum vreo două săptămâni ca să verifice cum stau lucrurile la casa socrului de la țară. Ce a găsit? A găsit lacătul de la casă spart! Lucru care nu s-a mai întâmplat niciodată până acum.

Nu ar fi mai bine ca polițiștii să se ocupe de obligația lor de bază (aceea de a prinde hoții și infractorii) și să-i lase în pace pe cetățenii cinstiți ai țării să respire liber și nestingheriți aerul curat lăsat de Dumnezeu?!
 

e) Este un om curajos, nicidecum un fricos

Pericolul este în fața ta. Cum reacționezi?! Sunt două mari tipuri de reacție.

Te lași copleșit de FRICĂ și o iei la fugă... Fuga-i rușinoasă, dar e sănătoasă (oare?!).

Înfrunți cu mult CURAJ pericolul care îți iese în cale... Este mai onorabil să mori, în picioare, cu sabia în mână, decât să trăiești, în genunchi, cu coada între picioare (și cu masca cu aspect de botniță de față).

O altă întrebare. Cum trebuie să reacționeze CREȘTINUL în fața pericolului, în general, și a unei ciume, în particular? Iată răspunsul, direct din Sfintele Scripturi:

”5 Nu trebuie să te temi nici de groaza din timpul nopții,
nici de săgeata care zboară ziua,
6 nici de ciuma care umblă în întuneric,
nici de molima care bântuie ziua nămiaza mare.
7 O mie să cadă alături de tine
și zece mii la dreapta ta,
dar de tine nu se va apropia.” Psalmi 91: 5-7

Răspunsul este clar ca lumina zilei: creștinul NU TREBUIE SĂ SE TEAMĂ de nicio ciumă.

De ce? Pentru că Domnul este Cel care îl ocrotește.

”9 Pentru că zici: „Domnul este locul meu de adăpost!”
și faci din Cel Preaînalt turnul tău de scăpare,
10 de aceea nicio nenorocire nu te va ajunge,
nicio urgie nu se va apropia de cortul tău.” Psalmi 91-9-10

Mai mult decât atât, un creștin are foarte-foarte mult de pierdut atunci când se lasă copleșit de frică.

”Căci Dumnezeu nu ne-a dat un duh de frică, ci de putere, de dragoste și de chibzuință.” 2 Timotei 1: 7

1. Duhul de frică nu vine de la Dumnezeu.

2. Frica este la un antipod, iar la celălalt antipod sunt puterea, dragostea și chibzuința.

3. Atunci când te lași copleșit de frică pierzi și puterea, și dragostea, și chibzuința!

Și atunci răspunde-mi, te rog, la următoarele întrebări, omule copleșit de frică:

1. Dacă îți lipsește puterea, atunci cum vei câștiga războiul? Ce vei face atunci când dușmanul tău, de care te temi ca de moarte, te va ajunge, mai devreme sau mai târziu, din urmă? Doar n-oi fi crezând că poți fugi la nesfârșit! Cine te va apăra dacă te-ai distanțat și de Dumnezeu, și de restul lumii? Masca cu aspect de botniță pe care o porți cu fervoare religioasă?!

2. Dacă îți lipsește dragostea, atunci cum îți vei trata aproapele? Nu îi vei sări, precum o hienă, la gât din simplul motiv că acesta nu se lasă controlat de frică ca tine?! Nu-l vei vâna cumva, așa cum fac hingherii atunci când se duc la vânătoarea de câini vagabonzi, ca să-i dai, cu mânie proletară demnă de o cauză mai bună, amenzi de 20 de mii de lei (20. 000 lei amenda în România?! unde cu această suma sunt poate milioane de oameni care trebuie supraviețuiască, ei și familia lor, chiar și un an întreg?!). Sau să vezi un bătrân gâfâind din cauza sacoșelor grele pe care le cară și – în loc să-l ajuți pe bătrân la căratul sacoșelor, așa cum s-a procedat dintotdeauna la români, atunci când bunul simț era la el acasă - îl amendezi că nu poartă masca ”regulamentar” pe o stradă pustie? Ce mă doare pe mine că ești bătrân și abia mai respiri ducându-ți greutățile, poți să și faci infarct pe loc din lipsă de oxigen? Unde-i lege, nu-i tocmeală! Nu sunt aceste lucruri o dovadă clară că îți lipsește dragostea?!

3. Cum vei câștiga războiul dacă îți lipsește chibzuința? Frica îți ia efectiv mințile. Și atunci ce vei face? Nu vei lua cumva, în nemintoșia ta, una după altă, măsuri una neînțeleaptă decât cealaltă? Care vor fi rezultatele? Nu le vedem oare cu ochii?! Economia grav afectată. Datoria țării mai mare ca niciodată (ceea ce înseamnă robie curată – datoriile acelea vor trebui întoarse și nu oricum, ci și cu dobândă, care nu este deloc mică). Deficitul bugetului bate recorduri. Educația copiilor a trecut pe online (nu ieșeau chiar și până acum analfabeți funcționali pe bandă rulantă din școală?! ce-o fi însă de acum încolo?!). Spitalele? Au început oamenii să fugă de ele ca de lagărele de concentrare (ce poate fi mai groaznic decât atunci când îți mor oamenii arși de vii?!). Să nu mai amintim și de participarea la votare – mai mică ca niciodată – care arată o prăbușire fără precedent a încrederii cetățenilor. Nu sunt toată acestea o dovadă că lipsește chibzuința?!

Nu în ultimul rând, știți cumva cine vor fi primii care vor arde în flăcările iadului… atunci când se trage linia definitivă pentru orice suflare de pe acest pământ care a refuzat, cu încăpățânare de catâr fără minte, să creadă și să primească darul fără plata a Fiului lui Dumnezeu – viața veșnică?! Cumva curvarii? Sau poate ucigașii? Fricoșii!!! Fricoșii sunt primii care conduc în topul celor care vor arde în iad!

”6 Apoi mi-a zis: „S-a isprăvit! Eu sunt Alfa și Omega, Începutul și Sfârșitul. Celui ce îi este sete, îi voi da să bea fără plată din izvorul apei vieții.
7 Cel ce va birui va moșteni aceste lucruri. Eu voi fi Dumnezeul lui și el va fi fiul Meu.
8 Dar cât despre fricoși, necredincioși, scârboși, ucigași, curvari, vrăjitori, închinătorii la idoli și toți mincinoșii, partea lor este în iazul care arde cu foc și cu pucioasă, adică moartea a doua.” Apocalipsa 21: 6-8

De ce fricoșii sunt primii care vor arde în iad?

• Pentru că sunt lași.

• Pentru că sunt trădători.

• Pentru că, de dragul a 30 de arginți, sunt gata să-și vândă și mama, și tata, și neamul, și chiar pe proprii lor copii!
   

Se spune că ne aflăm într-un război, într-un război cu un inamic mic, invizibil și ucigaș. Așa o fi!

Când s-a întâmplat însă vreodată în istoria aceasta de mii și mii de ani ca fricoșii să câștige vreun război?!

Și atunci se pune această întrebare: ”De ce ni se bagă pe gât această propagandă a fricii - zi de zi, zi de zi, zi de zi – dusă până la ridicolul paranoiei?!” Cui servește aceasta?! Poporului român?! Sau poate celor care au prins momentul pentru a profita – a câta oară?! - de ocazia ivită pentru a se îmbogăți și a strânge și mai tare ghearele puterii asupra cetățenilor?!

”Căci iubirea de bani este rădăcina tuturor relelor, și unii, care au umblat după ea, au rătăcit de la credință și s-au străpuns singuri cu o mulțime de chinuri.” 1 Timotei 6: 10

Virus ucigaș? Da, însă nu pentru toată lumea (rata de supraviețuire, cel puțin din câte am văzut eu, raportat la ansamblul populației, este situată undeva la 99.7%), ci doar pentru o mică minoritate de oameni din grupele de risc: obezii, bolnavii de diabet, suferinzii de demență, cei care au afecțiuni grave la rinichi, ficat, plămâni, bolnavii de cancer, bătrânii – minoritate care trebuie ajutată (cine spune nu?!).

De ce să nu ne concentrăm eforturile asupra celor puțini, caz în care puținele resurse pe care le avem ar putea fi folosite cu mai multă eficiență și înțelepciune?! De ce ținem să facem viața un calvar pentru absolut toată lumea?!

La ce ne folosește distrugerea economiei?! Uitați-vă unde a ajuns deficitul bugetar și datoria publică a României! Datoriile acelea nu înseamnă robie curată?

”Bogatul stăpânește peste cei săraci, și cel ce ia cu împrumut este robul celui ce-i dă cu împrumut.” Proverbe 22: 7

f) Pentru că este un om creat după chipul și asemănarea lui Dumnezeu

”Apoi Dumnezeu a zis: „Să facem om după chipul Nostru, după asemănarea Noastră; el să stăpânească peste peștii mării, peste păsările cerului, peste vite, peste tot pământul și peste toate târâtoarele care se mișca pe pământ.” Geneza 1: 26

Și atunci de ce ar accepta să fie dezumanizat și îndobitocit prin purtarea unei măști cu aspect de botniță?! Cui pui botnița pe bot? Nu cumva animalelor?!

g) Pentru că nu este nicidecum bine să fie transformat, cu de-a sila, din om sănătos în pacient, contrar voinței sale liber exprimate

Cine a fost cel mai mare medic care a trăit vreodată pe fața pământului? Care este numele Său? Numele lui este Isus Hristos. Nu a fost nicio boală pe care Isus Hristos să nu o fi putut vindeca.

Or iată care este principiul pe care ni l-a dat pentru toate vremurile, până la sfârșitul veacului acestuia, cu privire la relația dintre oameni și doctori:

”Isus i-a auzit și le-a zis: „Nu cei sănătoși au trebuință de doctor, ci cei bolnavi.” Matei 9: 12

Cine - în afară de Satana, care își face lucrarea sa mincinoasă de nimicire cu ajutorul slujitorilor săi - ar putea să-L contrazică pe Isus Hristos, Marele Medic?!

Voi prezenta un singur caz de vindecare (găsiți în Evanghelii multe altele):

”25 Și era o femeie care de doisprezece ani avea o scurgere de sânge.
26 Ea suferise mult de la mulți doctori, cheltuise tot ce avea și nu simțise nicio ușurare, ba încă îi era mai rău.
27 A auzit vorbindu-se despre Isus, a venit pe dinapoi prin mulțime și s-a atins de haina Lui.
28 Căci își zicea ea: „Dacă aș putea doar să mă ating de haina Lui, mă voi tămădui”.
29 Și îndată, a secat izvorul sângelui ei. Și a simțit în tot trupul ei că s-a tămăduit de boală.
30 Isus a cunoscut îndată că o putere ieșise din El și, întorcându-Se spre mulțime, a zis: „Cine s-a atins de hainele Mele?”
31 Ucenicii I-au zis: „Vezi că mulțimea Te îmbulzește și mai zici: ‘Cine s-a atins de Mine’?”
32 El se uita de jur împrejur să vadă pe cea care făcuse lucrul acesta.
33 Femeia, înfricoșată și tremurând, căci știa ce se petrecuse în ea, a venit de s-a aruncat la picioarele Lui și I-a spus tot adevărul.
34 Dar Isus i-a zis: „Fiică, credința ta te-a mântuit; du-te în pace și fii tămăduită de boala ta”. Marcu 5: 25-34

La câți doctori a fost femeia? La mulți doctori. A ajutat-o vreunul? Da de unde! Dacă nu au ajutat-o, atunci presupunem că nici nu au taxat-o! Vise! Au ușurat-o de tot ce avea, până la ultimul bănuț! Cine a vindecat-o până la urmă? Isus Hristos!!! A ieșit o putere din El, ca răspuns la credința sinceră și neprefăcută a femeii, și a vindecat-o.

Mai mult decât atât, Isus Hristos a făcut ceea ce depășește puterea oricărui alt medic. A înviat morții înapoi la viață!!!

”1 Un oarecare Lazăr din Betania, satul Mariei și al Martei, sora ei, era bolnav.
2 Maria era aceea care a uns pe Domnul cu mir și I-a șters picioarele cu părul ei și Lazăr cel bolnav era fratele ei.
3 Surorile au trimis la Isus să-I spună: „Doamne, iată că acela pe care-l iubești, este bolnav”.
4 Dar Isus, când a auzit vestea aceasta, a zis: „Boala aceasta nu este spre moarte, ci spre slava lui Dumnezeu, pentru ca Fiul lui Dumnezeu să fie proslăvit prin ea”.
5 Și Isus iubea pe Marta și pe sora ei și pe Lazăr.
6 Deci, când a auzit că Lazăr este bolnav, a mai zăbovit două zile în locul în care era
7 și în urmă a zis ucenicilor: „Haidem să ne întoarcem în Iudeea”.
8 „Învățătorule”, I-au zis ucenicii, „acum, de curând, căutau iudeii să Te ucidă cu pietre, și Te întorci în Iudeea?”
9 Isus a răspuns: „Nu sunt douăsprezece ceasuri în zi? Dacă umblă cineva ziua, nu se poticnește, pentru că vede lumina lumii acesteia,
10 dar, dacă umblă noaptea, se poticnește, pentru că n-are lumina în el.”
11 După aceste vorbe, le-a zis: „Lazăr, prietenul nostru, doarme, dar Mă duc să-l trezesc din somn”.
12 Ucenicii I-au zis: „Doamne, dacă doarme, are să se facă bine”.
13 Isus vorbise despre moartea lui, dar ei credeau că vorbește despre odihna căpătată prin somn. 14 Atunci, Isus le-a spus pe față: „Lazăr a murit.
15 Și mă bucur că n-am fost acolo, pentru voi, ca să credeți. Dar acum, haidem să mergem la el.”
16 Atunci, Toma, zis Geamăn, a zis celorlalți ucenici: „Haidem să mergem și noi să murim cu El!”
17 Când a venit, Isus a aflat că Lazăr era de patru zile în mormânt.
18 Și, fiindcă Betania era aproape de Ierusalim, cam la cincisprezece stadii,
19 mulți din iudei veniseră la Marta și Maria ca să le mângâie pentru moartea fratelui lor.
20 Când a auzit Marta că vine Isus, I-a ieșit înainte, iar Maria ședea în casă.
21 Marta a zis lui Isus: „Doamne, dacă ai fi fost aici, n-ar fi murit fratele meu!
22 Dar și acum, știu că orice vei cere de la Dumnezeu, Îți va da Dumnezeu.”
23 Isus i-a zis: „Fratele tău va învia”.
24 „Știu”, I-a răspuns Marta, „că va învia la înviere, în ziua de apoi”.
25 Isus i-a zis: „Eu sunt învierea și viața. Cine crede în Mine, chiar dacă ar fi murit, va trăi.
26 Și oricine trăiește și crede în Mine nu va muri niciodată. Crezi lucrul acesta?”
27 „Da, Doamne”, I-a zis ea, „cred că Tu ești Hristosul, Fiul lui Dumnezeu, care trebuia să vină în lume”.
28 După ce a spus aceste vorbe, s-a dus și a chemat în taină pe soră-sa, Maria, și i-a zis: „A venit Învățătorul și te cheamă”.
29 Maria, cum a auzit, s-a sculat iute și s-a dus la El.
30 Căci Isus nu intrase încă în sat, ci era tot în locul unde Îl întâmpinase Marta.
31 Iudeii, care erau cu Maria în casă și o mângâiau, când au văzut-o sculându-se iute și ieșind afară, au mers după ea, căci ziceau: „Se duce la mormânt, ca să plângă acolo”.
32 Maria, când a ajuns unde era Isus și L-a văzut, s-a aruncat la picioarele Lui și I-a zis: „Doamne, dacă ai fi fost aici, n-ar fi murit fratele meu”.
33 Isus, când a văzut-o plângând, pe ea și pe iudeii care veniseră cu ea, S-a înfiorat în duhul Lui și S-a tulburat.
34 Și a zis: „Unde l-ați pus?” „Doamne”, I-au răspuns ei, „vino și vezi”.
35 Isus plângea.
36 Atunci, iudeii au zis: „Iată cât îl iubea de mult!”
37 Și unii din ei au zis: „El, care a deschis ochii orbului, nu putea face ca nici omul acesta să nu moară?”
38 Isus S-a înfiorat din nou în Sine și S-a dus la mormânt. Mormântul era o peșteră, la intrarea căreia era așezată o piatră.
39 „Dați piatra la o parte”, a zis Isus. Marta, sora mortului, I-a zis: „Doamne, miroase greu, căci este mort de patru zile”.
40 Isus i-a zis: „Nu ți-am spus că, dacă vei crede, vei vedea slava lui Dumnezeu?”
41 Au luat dar piatra din locul unde zăcea mortul. Și Isus a ridicat ochii în sus și a zis: „Tată, Îți mulțumesc că M-ai ascultat.
42 Știam că totdeauna Mă asculți, dar vorbesc astfel pentru norodul care stă împrejur, ca să creadă că Tu M-ai trimis.”
43 După ce a zis aceste vorbe, a strigat cu glas tare: „Lazăre, vino afară!”
44 Și mortul a ieșit cu mâinile și picioarele legate cu fășii de pânză și cu fața înfășurată cu un ștergar. Isus le-a zis: „Dezlegați-l și lăsați-l să meargă”.
45 Mulți din iudeii care veniseră la Maria, când au văzut ce a făcut Isus, au crezut în El.
46 Dar unii din ei s-au dus la farisei și le-au spus ce făcuse Isus.” Ioan 11: 1-45

5. Excepție de neconstituționalitate

Este însuși art. 13 din legea nr. 55/2020, cel care prevede posibilitatea instituirii purtării obligatorii a așa numitor ”măști de protecție”, constituțional? Aceasta este întrebarea!

Nu este și nici nu poate fi vreodată atâta timp când România rămâne un stat guvernat de o societate democratică (în care drepturile și libertățile cetățenilor sunt garantate și apărate de toate componentele statului) în antiteză cu un regim totalitar, de sorigine nazistă (în care – clamând lozinca ”binele comun” cu o înverșunare demnă de o cauză mai bună - drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor sunt brutal suprimate de instituțiile de forță ale statului aflate în slujba dictatorilor și a torționarilor, care acționează după bunul lor plac, nefiind limitați în nelegiuirile lor de nicio normă morală sau de drept). Aceasta este convingerea mea fermă!

Constituția României garantează cetățenilor o serie întreagă de drepturi și libertăți. Primul drept menționat în constituție – cum ar putea fi altfel?! - este dreptul la viață - art. 22 alin. (1):

”Dreptul la viață, precum și dreptul la integritate fizică și psihică ale persoanei sunt garantate.”

Voi mai reveni – dacă va vrea Domnul - la dreptul la viață, însă hai să aruncăm o primire peste următorul aliniat din constituție – art. 22 alin (2):

”Nimeni nu poate fi supus torturii și nici unui fel de pedeapsă sau de tratament inuman ori degradant.”

Observați, vă rog, cu ce cuvânt începe – este foarte important! - aliniatul precedent. Începe cu ”nimeni”. Ce înseamnă aceasta? Nici mai mult, nici mai puțin că acest drept stipulat în constituția României nu admite ABSOLUT NICIO EXCEPȚIE. Nimeni – dar absolut nimeni – din cei peste 20 de milioane de cetățeni ai României nu poate fi, conform legii supreme a țării, să fie supus torturii și nici unui fel de pedeapsă sau de tratament inuman ori degradant. Neadmițând nicio excepție, acest drept nu se supune în niciun fel art. 53 din Constituție care încă din titlul său - ”Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți” – sugerează foarte clar că DOAR unele drepturi pot fi limitate și restrânse, nicidecum toate.
 

Or impunerea purtării obligatorii a așa numitei ”măști de protecție”:

• care – hai să o recunoaștem! - are aspect de botniță. Cui, în afară de animale, li se pune, în mod forțat, un obiect care să le acopere gura?! Îmi vine în minte un singur răspuns: Leproșilor! ”Leprosul, atins de această rană, să-și poarte hainele sfâșiate și să umble cu capul gol; să-și acopere barba și să strige: ‘Necurat! Necurat!’” Leviticul 13:45. Atâta tot că leproșilor li ce cerea, prin lege, să-și acopere barba (în unele traduceri: gura, vezi KJV) abia după ce au fost examinați, de preoți, și declarați leproși, nicidecum apriori (pe baza unor suspiciuni care nu au absolut nicio dovadă concretă) sau în mod preventiv (de dragul ”binelui comun” pe baza raționamentului că s-ar putea să fie un ”lepros asimptomatic”). Este România plină de lepră (simbol fizic repulsiv al păcatului) așa încât să fim nevoiți cu toții să ne acoperim gurile precum leproșii?! Nu cred!;

• care contravine în mod flagrant însuși scopului și obiectului Convenției de la Oviedo, ratificată de România, care la Art. 1 ”protejează demnitatea și identitatea ființei umane și garantează oricărei persoane, fără discriminare, respectul integrității sale și al celorlaltor drepturi și libertăți fundamentale față de aplicațiile biologiei și medicinei.” - prin acoperirea, cu forța și prin constrângere, a chipului... omului i se neagă și identitatea (forțându-l să se topească într-o masă amorfă de chipuri difuze acoperite de măști), și demnitatea (prin aspectul urât, dizgrațios, de botniță al măștii);

• care acoperă, urâțește și dezumanizează chipul omului, om care, potrivit Sfintelor Scripturi, a fost creat după chipul și asemănarea lui Dumnezeu (amintesc aici că potrivit art. 29 din Constituție ”Libertatea gândirii și a opiniilor, precum și libertatea credințelor religioase nu pot fi îngrădite sub nici o formă. Nimeni nu poate fi constrâns să adopte o opinie ori să adere la o credință religioasă, contrare convingerilor sale.”;

• care este dispensată în mod coercitiv, brutal și foarte umilitor – sub amenințarea amenzilor, bastoanelor și a pistoalelor structurilor de forță ale statului – de către un personal care – haidem să o spunem și pe această – se întâmplă să aibe mari lacune și carențe chiar în aria pentru care a fost calificat, domeniul legii, și atunci la ce lucru bun am mai putea noi să ne așteptăm de la acesta atunci când ajungem pe un alt teren – terenul medicinii – unde, în vasta majoritatea a cazurilor, acest ”personal medical” cu epoleți nu are nicio pregătire de specialitate care să-l califice pentru ”recomandarea” unor acte medicale, să răspundă la întrebările legate de efectele adverse ale actului medical pe care îl impune imperativ, fără drept de apel, care nu are abilitățile de comunicare și răbdarea necesară pentru a lucra cu oamenii, care – iată se mai întâmplă și această! - poate fi predispus la abuz și arbitrariu.
  Chiar ieri (10 decembrie) soția mea a fost martoră cu proprii ei ochii la această scenă destul de elocventă: pe o stradă aproape pustie mergeau doi oameni – după toate aparențele un soț și o soție – soțul își întărea sistemul imunitar respingând aerul curat lăsat de Dumnezeu, soția, o ființă a cărei voință a fost învinsă de ispita viciilor, își umplea plămânii cu fumul de țigară; a apărut brusc o mașină de poliție, soțul și-a ridicat imediat mască de sub bărbie, era însă prea târziu, polițistul îl observase deja că nu purta masca ”regulamentar” și, apropiindu-se agale, cu un mers de curcan umflat în pene, a trecut, fără prea multe discuții, la aplicarea legii, în maniera discutabilă în care acesta a înțeles-o; cine credeți că a fost amendat? Soțul ”Da”. Soția ”Nu”. Viciul femeii se pare că a atins o coardă sensibilă în inima polițistului, nu însă și nevoia de sănătate – care vine ca urmare a respirării unui aer curat – a bărbatului ei; și uite cum viciul ajunge să fie pus mai pe sus decât virtutea! viciul fiind o scuză perfectă pentru a te scuti de o amendă, iar virtutea fiind doar o faptă agravantă;

• care se face în dispreț total față principiul fundamental al unei societății democratice cu aplicare în domeniul sănătății: CONSIMȚĂMÂNTUL - opțiunea de a spune atât Da, cât și Nu - exprimat în mod liber și neconstrâns de nimeni și nimic de către o persoană conștientă, cu discernământ și în deplinătatea facultăților sale mintale, după ce a cântărit cu atenție toate argumentele Pro și Contra și cu posibilitatea de a retrage oricând consimțământul dat (principiu care a fost consacrat, pe de-o parte, într-o mulțime de tratate și convenții internaționale pe care România le-a ratificat, iar, pe de cealaltă parte, în legislația internă) – dacă acest principiu nu mai este respectat, atunci cum mai poate statul român să garanteze dreptul la ocrotirea sănătății (stipulat la art. 34 alin (1) din Constituție)?

• care neagă discernământul întregii populații adulte din țară (mai trebuie dovedit că acest lucru este un tratament degradant, dus până la extremă?!), populație care este tratată ca niște copii fără minte, cărora trebuie să li se spună, precum unor ființe cu capacități reduse de gândire și înțelegere, ce este Bine și ce este Rău, fără să i se ofere posibilitatea de a ieși din perimetrul impus de autoritatea ”supremă”, a cărei judecată este ridicată la nivelul divinității, nemaiputându-se face niciun apel împotriva ei (sic!), aceasta fiind unica deținătoare a ”adevărului absolut” ce ne călăuzește pe culmele glorioase ale ”viitorului luminat” (puteți desigur să adăugați și alte lozinci din acesta sforăitoare cu iz comunisto-nazisto-stalinist mult și bine, însă la ce v-ar folosi?!),

și înseamnă supunerea a milioane și milioane de cetățeni români la un tratament inuman și degradant.

Mai mult decât atât, instituirea purtării obligatorii a așa numitei ”măști de protecție”:

•  contravine Art. 2 ”Întâietatea ființei umane” din Convenția de la Oviedo conform căruia ”Interesul și binele ființei umane trebuie să primeze asupra interesului unic al societății sau al științei”.
  
  Așa cum o furnicuță este strivită dacă este forțată să ducă în spate o greutate de o tonă, tot așa este strivit și individul pe umerii căruia i se pune greutatea combinată a ”binelui comun” al unei societăți întregi. Avem nenumărate exemple, chiar în istoria recentă, pentru a ilustra – din păcate – cu vârf și îndesat acest adevăr (nazismul, stalinismul, ceaușismul, sistemul dictatorial din Coreea de Nord – toate au clamat sau mai clamează încă principiul ”binelui comun” al societății care primează asupra binelui și interesului individului. Cu ce roade însă?! Căci, așa cum a spus Domnul Isus Hristos: ”Orice pom după roadele lui se cunoaște):
  
  ”15 Păziți-vă de proroci mincinoși. Ei vin la voi îmbrăcați în haine de oi, dar pe dinăuntru sunt niște lupi răpitori.
  16 Îi veți cunoaște după roadele lor. Culeg oamenii struguri din spini sau smochine din mărăcini?
  17 Tot așa, orice pom bun face roade bune, dar pomul rău face roade rele.
  18 Pomul bun nu poate face roade rele, nici pomul rău nu poate face roade bune.
  19 Orice pom care nu face roade bune este tăiat și aruncat în foc.
  20 Așa că după roadele lor îi veți cunoaște.” Matei 7:15-20
  
  Roadele totalitarismului au fost dintotdeauna aceleași: lipsuri, suferințe, durere și moartea a milioane și milioane de oameni. Ce vă face să credeți că de data aceasta lucrurile vor sta altfel?! Chiar trebuie să călcăm pe aceeași greblă pentru a ne alege – în mod cât se poate de previzibil - cu exact același cucui pe frunte? Nu ar fi o nebunie curată?!
  
  ”Nebunia este să faci același lucru iarăși și iarăși și să te aștepți la rezultate diferite.” A. Einstein

• contravine regulii generale stipulate la Art. 5, privitoare la consimțământ, din aceeași Convenție de la Oviedo, care prevede următoarele: ”O intervenție în domeniul sănătății nu se poate efectua decât după ce persoana vizată și-a dat consimțământul liber și în cunoștință de cauză. Persoana vizată poate în orice moment să își retragă consimțământul”, punând – în mod pervers și diabolic – în locul principiului consimțământului, acordat în mod liber și neconstrâns de nimeni și nimic, principiul constrângerii forțate (puse – iată! - în practică sub amenințarea amenzilor, bastoanelor și a pistoalelor forțelor de ordine).

Aceasta trebuie să înceteze imediat!!! Iar actul medical – absolut orice act medical, incluzând aici desigur și recomandarea unei măști de protecție – trebuie adus în aria sa naturală: acolo unde pacientul se întâlnește, față către față, cu – atenție! - medicul său personal de încredere; acolo unde medicul recomandă, iar pacientul, după ce analizează și are toate informațiile necesare pentru a lua o decizie asumată și în totală cunoștință de cauză, va spune Da sau Nu actului medical, în mod liber și neconstrâns de nimeni și nimic. Orice altceva nu este acceptabil într-o societate democratică.

Da, dar poate că obligativitatea purtării așa numitei ”măști de protecție” poate fi introdusă totuși, pe ușa din dos, întinzând până la limita refuzului și chiar peste, art. 53 din Constituție? Nicidecum. De ce?

1. Pentru că așa cum a arătat deja portul așa numitei ”măști de protecție” contravine art. 22 alin (2) din Constituție prin supunerea unor mari mase de oameni la un tratament inuman și degradant;

2. Pentru că contravine scopului și obiectului Convenției de la Oviedo, principiului întâietății ființei umane și regulii generale privitoare la consimțământ din convenție (art. 1, art. 2, și art. 5) și, prin extensie logică, încalcă art. 34 alin. (1) din Constituția României care spune că ”Dreptul la ocrotirea sănătății este garantat.” De ce? Este cât se poate de simplu. Nu simți nevoie să protejezi un copil de un miel (mielul este foarte blând și total lipsit de agresivitate). Nu același lucru se poate spune de un leu: vei simți, și încă foarte intens, nevoia de a-ți ocroti copilul de un leu, nu-i așa? La fel stau lucrurile și cu sănătatea. De ce fel de ocrotire a sănătății din partea unui stat ar putea fi vorba dacă acel stat ar anula principiul consimțământului liber și în cunoștință de cauză - consfințit de Convenția de la Oviedo (care are tocmai menirea aceea de a te ocroti de ororile medicale naziste și de abuzurile comise asupra ființei umane în numele științei sau, de ce nu?! a unor interese financiare - și l-ar înlocui cu principiul constrângerii forțate (sub amenințarea amenzilor, bastoanelor și a pistoalelor)? Principiul consimțământului liber și în cunoștință de cauză din Convenția de la Oviedo și dreptul la ocrotirea sănătății garantat de Constituția României sunt indisolubil legate. Cele două nu pot exista unul fără celălalt la fel cum nu pot exista cele două părți ale unei monezi una fără cealaltă. Dacă cade unul, atunci în mod automat cade și celălalt.
   
   În plus, obligarea purtării așa numitei ”măști de protecție” contravine stilului de viață sănătos, încălcând 3 din cele 8 principii care stau la baza sa (le găsiți prezentate mai sus în cuprinsul acestui document). Or despre ce fel de ocrotire a sănătății ar putea fi vorba dacă ți se neagă practicarea unui stil de viață sănătos? Îmi ocrotești sănătatea organizând un sistem de spitale și clinici? Este bine, nu zic nu! însă prefer să nu ajung acolo! Or ca să nu ajung acolo am nevoie – mă repet – de: aer curat, nu de o mască pe gură care să mă forțeze să respir un aer stătut (mărind concentrație de bioxid de carbon în sânge) la care se adaugă toate celelalte efecte adverse și riscuri pentru sănătate ale măștii; de mișcare viguroasă în aer liber (masca iarăși te împiedică) și, nu în ultimul rând, de credința în Dumnezeu, cel de-al 8-lea și cel mai important principiu al stilului de viață sănătos (așa cum o înțeleg eu și potrivit propriilor mele convingeri). Amintesc ce a spus Isus Hristos ”Nu cei sănătoși au trebuință de doctor, ci cei bolnavi”). Nefiind bolnav am tot atâta nevoie de doctori (care tot încearcă să mă constrângă să accept un anumit act medical – portul așa numitei ”măști de protecție”) cât nevoie are și broasca de râie!

Nu în ultimul rând, art. 53 din Constituția României prevede posibilitatea restrângerii exercițiului unor drepturi și libertăți (nu oricum și nu oricând, ci condiționat), nu însă și posibilitatea transformării Libertății în Constrângere!

Libertatea și Constrângerea sunt două lucruri total opuse, cum este ziua și noaptea, susul și josul, adevărul și minciuna. Dacă limitând libertatea ajungi în situația în care locul libertății este luat de constrângere, atunci aceasta nu înseamnă nimic altceva decât că ceva foarte-foarte grav s-a întâmplat în România: societatea democratică a fost înlocuită, brusc și pe neprins de veste, de o societate totalitară de factură nazistă. Nu poți înlocui principiul consimțământului, acordat liber și neconstrâns de nimeni și nimic, consfințit de Convenția de la Oviedo și în alte tratate și convenții internaționale cu principiul constrângerii de dragul ”binelui comun”, pus în practică sub amenințarea amenzilor, bâtelor și a pistoalelor, și să pretinzi în continuare că ești o societate democratică.

Chiar și atunci când anumite drepturi și libertăți pot fi restrânse Constituția României punctează următoarea condiție: ”(2) Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică.”

Au românii nevoie să-și piardă LIBERTATEA (incluzând libertatea de a alege să ți se administreze un act medical NUMAI potrivit consimțământului liber și în cunoștință de cauză)? Au – aș îndrăzni eu să afirm - tot atâta nevoie cât are și găina să i se taie capul!!!

Dacă nu mă credeți atunci haidem să organizăm un referendum și să întrebăm poporul român dacă vrea să-și piardă libertatea...

6. Martorii 

Agentul constatator a încheiat procesul-verbal cu următorul text: ”Menționez faptul că în zonă nu se afla nici un martor.”

Trebuie să recunosc că această mențiune m-a pus pe gânduri în mod deosebit. De ce? Din mai multe motive.

În primul rând, dacă nu era nimeni în zonă, atunci pentru cine puteam să fiu eu, un om sănătos – mărit să fie Dumnezeu pentru aceasta! - un pericol din punctul de vedere al sănătății? Pentru dalele de pe trotuar? Pentru tufarii de pe marginea străzii? Pentru frunzele căzătoare?! Și în sens invers, cine putea să fie un pericol pentru mine dacă nu era nimeni în zonă?! Or legea – oricare ar fi ea – nu este făcută de niște idioți (cel puțin asupra acestui lucru sper că putem cădea de acord, or după cum se știe... speranța moare ultima) pentru alți idioți (care să o respecte doar de dragul respectării, oricât de ridicol și prostesc nu ar fi acel lucru).

În al doilea rând, mă amendezi pentru că respiram – liber și nestingherit de nimeni – aerul lăsat de Dumnezeu pentru susținerea vieții omului – într-o zonă în care afirmi chiar tu, cu propria ta mânuță, că nu era nimeni (ceea ce înseamnă că nu era niciun pericol de infectare) ca după aceea – în numele unor măsuri de combatere a efectelor covid-19 (sic!) – să mă forțezi să ridic procesul-verbal de constatare a contravenției într-un spațiu închis (un oficiu poștal cu aer îmbâcsit, nu puteai să deschizi ușa ca să aerisești căci strigau imediat femeile de la ghișeu că le este frig, un du-te-vino permanent, multă lume înăuntru, distanțarea foarte greu de asigurat din cauza lipsei de spațiu) unde riscul de infectare cu covid-19, spre deosebire de un spațiu deschis unde nu se afla nimeni în afară de tine, este de N ori mai mare. Nu este evident că avem o mare fractură de logică aici? În felul acesta, nu contribuie autoritățile polițienești – din plin – la răspândirea covid-19, în timp ce clamează că fac exact inversul?

În al treilea rând, pentru că sunt creștin. Or un creștin nu poate decât să iubească ceea ce iubește Dumnezeu și să urască ceea ce urăște Dumnezeu. Ce urăște Dumnezeu?

”16 Șase lucruri urăște Domnul
și chiar șapte Îi sunt urâte:
17 ochii trufași, limba mincinoasă,
mâinile care varsă sânge nevinovat,
18 inima care urzește planuri nelegiuite,
picioarele care aleargă repede la rău,
19 martorul mincinos, care spune minciuni,
și cel ce stârnește certuri între frați.” Proverbe 6:16-19

Dumnezeu urăște limba mincinoasă. Dumnezeu urăște martorul mincinos, care spune minciuni. Minciuna este urâtă atât de mult de Dumnezeu, încât așa cum observați a fost inclusă de două ori!

În ciuda celor afirmate de agentul constatator, în zonă au mai fost prezenți la acea oră încă două persoane adulte. Cine?

• O bătrână care stătea pe bancheta din mijloc din afara locului de joacă (nu știu cine era și din cauza faptului că purta mască mi-ar fi dificil să o identific – iată efectul măștii!).

• Bunica unui băiat care poartă numele Matei și are șapte ani. Este o femeie cu suflet mare. În vara aceasta am fost prins împreună cu fiica mea de o ploaie care a venit brusc. Ne-am ascuns sub tobogan și ne întrebam ce avem de făcut. Ploaia părea de durată lungă și nu dădea semne să o lase mai moale. Atunci a venit bunica lui Matei, care ne-a văzut de la balcon situația încurcată în care ne aflam, și ne-a adus o umbrelă. Și de data aceasta, această femeie cu suflet mare a văzut ceea ce altcineva nu a observat: un copil tremurând! Cine răspunde de șocul pe care acei polițiști l-au creat acestui copil nevinovat? Așa se face combaterea pandemiei? Hărțuind părinții și speriindu-le copiii?! De altfel, am prins ocazia să întreb pe o altă bătrână din zonă cum se numește bunica lui Matei. Mi s-a spus că are numele de Marinescu Mariana (nume schimbat pentru a proteja martorul). Dacă acesta este numele corect sau nu… nu am avut ocazia să confirm din alte surse. Însă cunosc cum arată femeia. Cunosc cu exactitate și apartamentul în care locuiește (am văzut-o de atâtea ori la balcon). Dacă se dorește, aceasta poate fi găsită cu ușurință.

Or dacă ceea ce spun eu mai sus este adevărat – și este! - atunci care mai este credibilitatea agentului constatator? Nu le-a văzut pe cele două femei, nici el și nici colegul său, M. Constantin? Are probleme cu ochii? Și atunci cum poate să conducă mașina de poliție? Cum i se poate încredința pistolul?! Lipsa de menționare a martorilor nu s-a făcut oare pentru a masca starea de teroare cauzată de polițiști asupra copilului meu?!

Având în vedere cele spuse mai sus, oare despre măsuri de combatere a efectelor covid-19 este vorba cu adevărat aici, sau acestea servesc doar ca pretext pentru a instaura dictatura (care, hai să o recunoaștem, nu este deloc străină de pământurile României), o dictatura nouă, de factură medicală?! Convingerea mea – din ce în ce mai fermă – este că covid-19 este doar un pretext, iar ținta finală este mult mai neagră și mai urâtă decât ne putem noi închipui…
 

7. Totalitarism

Este de datoria unui tată – o datorie sfântă sunt înclinat să adaug – ca să-și apere copiii, orice și oricât de mult nu l-ar costa. Aceasta este și motivația mea finală care mă mână la luptă.

Atunci când aveam 12 ani am făcut o vizită la Minsk, capitala republicii Belarus (la acea dată parte componentă a URSS). Într-una din zile, împreună cu alți colegi, am fost duși cu autobuzul la vreo 60-70 de km de Minsk. În 1943 fasciștii au băgat toată suflarea pe care au găsit-o în satul Hatâni (cei care au mai rămas după ce mulți au fost împușcați), adică 149 de oameni, într-un grajd de lemn, au dat foc la grajd și i-au ars de vii! 75 dintre cei arși de vii erau copii sub 16 ani. Este o istorie care m-a îngrozit, pur și simplu, și a avut un efect determinant, din punct de vedere filosofic, asupra felului cum am ajuns să privesc lumea. Aș putea spune multe, însă mă rezum la un singur lucru:

URĂSC TOTALITARISMUL! CU TOATĂ PUTEREA FIINȚEI MELE…
 

Urăsc nazismul. Urăsc și stalinismul. Bunicul meu a făcut 5 ani de ocnă. Vina? Nu a vrut să lupte de partea rușilor. Milioane de oameni morți în golodomoruri, milioane de vieți umane sacrificate în lagărele de concentrare siberiene. Iar în Siberia nu este de glumă. Atunci când temperatura ajunge la minus 40 de grade (în unele zone din Siberia temperatura poate să coboare chiar și mai jos) și mai bate și un vânt furtunos, atunci îți vine să te cațeri pe pereți (ca să mă fac înțeles pentru cei care nu au fost niciodată iarna în Siberia: efectul este ca și cum te-ai afla în cabinetul dentistului și ți se sfredelește, fără anestezic, în gură). De unde știu aceste lucruri? De pe propria mea piele! Am supraviețuit două ierni siberiene!!! Și oricât de rece și greu de suportat nu ar fi fost frigul de afară, pot să vă spun că frigul pe care l-am văzut în ochii unor oameni pe care i-am întâlnit acolo a fost și mai aprig, și mai greu de suportat. Dar aceasta este o cu totul altă istorie...

Urăsc orice formă de dictatură. Acestea nu au adus și nici nu pot să aducă vreodată ceva bun. Și dacă urăsc orice formă de dictatură, atunci – dați-mi voie să o spun clar și răspicat – că urăsc și această nouă formă de dictatură, pe baze medicale, care se încearcă – într-un mod atât de pervers și subtil – să se instaureze.

De aceea spun nu dictaturii medicale. Nu abuzului polițienesc. Închei cu vorbele lui Benjamin Franklin:

"Those who would give up essential Liberty, to purchase a little temporary Safety, deserve neither Liberty nor Safety."
 

”Cei care ar renunța la Libertatea esențială, pentru a cumpăra un pic de Siguranță temporară, nu merită nici Libertate, nici Siguranță.”