5 fructe de pădure folosite în tratarea afecțiunilor de sănătate

0 Comentează
Share:

Importanța fructelor de pădure este incomensurabilă pentru sănătatea organismului uman. Voi încerca să prezint pe scurt doar 5 din cele mai utilizate fructe de pădure în suplimentele naturale și în fabricarea medicamentelor. Fructele de pădure sunt bogate în vitamine și antioxidanți, fiind recomandate pentru tratarea multor boli, precum: diabetului, miopii și alte afecțiuni ale ochilor, arteriopatii, infecții intestinale, eczeme și alte afecțiuni ale pielii, chisturi ovariene, fibroame, cancer genital, obezitate, rahitism.

 

Afinele

Afinele sunt fructele unui arbust mic, pe care îl putem întâlni în zona motană din țara noastră.

afine

Afinele (Fructus Myrtilli) sunt bobițe de culoare neagră-albăstruie, cu gust dulce-acrișor, foarte bogate în tanin, pectine, myrtilină (substanță responsabilă de intensitatea culorii fructelor), acizi organici (acid malic, citric, oxalic, lactic, succinic), zaharuri, vitamina A, vitamina C și altele.

Din afine proaspete se prepară dulcețuri, gemuri, jeleuri, siropuri și sucuri naturale, dar și ceai cu proprietăți antiseptice în infecții intestinale, mai ales în gastroenterite, contribuind la combaterea proceselor de fermentație și putrefacție, chiar și în combaterea oxiurilor.

Chiar dacă afine proaspete le putem avea doar în sezonul de vară, în sezonul rece putem găsi în comerț afine uscate sau congelate, pe care le putem folosi la pregătirea unor deserturi dietetice și delicioase.

Fructele de soc

Fructele de soc – Fructus Sambuci – sunt bogate în acizi organici (malic, citric, tartric), vitaminele A, C, glicozizi antocianici etc.

fructe de soc

Efectul lor este ușor laxativ și de aceea sunt recomandate mai ales în constipațiile de natură nervoasă. Se folosesc sub formă de infuzie sau decocție (o linguriță sau două de fructe la 250 ml apă) care se bea seara, înainte de culcare.

Fructele de soc se folosesc la prepararea marmeladelor și siropului. Siropul se poate prepara din 1000 ml de suc de fructe cu 1800 g zahăr. Pentru aromă, se pot adăuga, în timpul fierberii, 50 g flori uscate.

 

Cătina

Cătina (Hippophae rhamnoides, familia Elaeagnaceae) de la care se folosesc fructele – Fructus Hipophae – în stare proaspătă sau uscată.

cătina

Gustul lor este acru-astrigent, însă, pe măsura coacerii și mai ales după căderea primelor brume, devine mai plăcut și capătă un miros asemănătos ananasului.

În compoziția chimică a fructelor de cătină predomină vitamina C, o serie de pigmenți carotinoidici, care le dau culoarea portocalie, un ulei gras, în care sunt dizolvați acești pigmenți, vitaminele B1, B2, acid folic, acizi grași și fitosteroli, inozitol și acid nicotinic, ulei volatil etc. Datorită acestei compoziții chimice complexe, fructele de cătină sunt considerate ca o polivitamină naturală. Ele sunt folosite, în multe țări în scopuri terapeutice și alimentare.

Sub formă de suc, gem, marmeladă și sirop, ele constituie un aliment accesibil tuturor.

Pentru obținerea lor, fructele proaspete se storc printr-o presă de struguri sau se freacă pe o sită inoxidabilă pentru a fi înlăturați sâmburii.

Din fructe de cătină se poate obține o băutură bună la gust, foarte sănătoasă și răcoritoare: 750 g de fructe care se fierb cu 6 litri de apă și 850 g de zahăr. După răcire, se toarnă în sticle și se păstrează la loc răcoros.

Din fructe de cătină uscate se fac ceaiuri, plăcute la gust, care se folosesc în avitaminoze. În unele țări, ceaiul de cătină se recomandă în diaree, reumatism, în boli de piele și urticarie.

Măceșele

Măceșele (Fructus Cynosbati) sunt fructele măceșului (Rosa canina, familia Rosaceae).

ceai de macese

Măceșele sunt fructe bogate în vitamina C (potrivit menționărilor scrise de mulți herbaliști, măceșele conțin de 8 ori mai multă vitamina C decât portocalele), dar și în cantitate mai mică următoarele vitamine: A, B1, B2, P, K și acid nicotinic (vitamina antipelagroasă). De asemenea, aceste fructe de pădure mai conțin zaharuri, acid citric și malic, pectine, tanin și sunt recomandate în următoarele boli: afecțiuni oculare, infecții intestinale, piatră la rinichi și vezică urinară, afecțiuni ale ficatului, convalescență, etc.

 

Coacăzele

Coacăzele (negre, albe sau roșii) sunt fructele diferitelor soiuri de coacăz (denumirea latină: Ribes), foarte apreciate pentru conținutul bogat în vitamina C (150 – 300 mg / 100 g la coacăzele negre, de 4 -5 ori mai mult decât lămâile) și antociani, substanțe care protejează ochii de procesele de degenerare și mențin valorile normale ale glicemiei, prevenind diabetul.

coacaze

În terapeutică, coacăzele uscate sunt folosite sub formă de pulbere pentru tratarea diverselor afecțiuni: premenopauză, gastrite hiperacide (datorită conținutului de săruri de potasiu și a taninurilor), reumatism, gută, insuficiență cardio-respiratorie, boli ale ficatului, tulburări de circulație a sângelui (ex: piciore reci chiar și vara - cură de 2 săptămâni cu 2 lingurițe de pulbere de coacăze negre ținute sublingual), miopie (fructele și ceaiul din frunze de coacăz negru cresc acuitatea vizuală), constipație, febră, artrite și arterioscleroză (este benefic consumul decoctului de coacăze negre).

 

Ca mare iubitoare de fructe de pădure vă recomand să consumați aceste fructe fie proaspete, fie sub formă de fructe uscate, pentru a vă întări imunitatea organismului și vă proteja împotriva bolilor.

Bibliografie:

  • Fructele și sănătatea - Ing. Gheorghe & Lidia Bădescu, Dr. Mircea Constantinescu și dr. Ing. Grigore Isac, 1977.

  • Ghid terapeutic naturist - Speranța Anton, Ed. Polirom, 2003.

  • Farmacia verde – RECOOP, București, 1989.

  • Sănătate și vindecare folosind stilul de viață edenic și remediile naturale, Sorin Necula, Editura Texte, Dej, 2009.