Fibrele – și mă refer desigur la fibrele alimentare - au o importanță crucială pentru sănătatea, vigoarea și vitalitatea omului. Fără de un aport regulat și adecvat de fibre – atât din punct de vedere cantitativ, cât și, mai ales, din punct de vedere calitativ - vitalitatea organismului uman se va înscrie pe o pantă lentă, dar sigură, care duce, zi după zi, spre decădere, boală, durere și o moarte prematură.

fulgi de ovaz

Te-ai întrebat vreodată cum ar arăta localitatea în care trăiește dacă gunoierii nu ar mai veni să colecteze deșeurile din containerele de gunoi timp de 2-3 săptămâni?!

Te-ai întrebat vreodată cum ar arăta casa în care locuiești dacă nu ar mai da nimeni cu mătura în ea timp de vreo 2-3 luni?! Nu ar arăta cumva ca la porci, nu ca la oameni?!

Te-ai întrebat vreodată cum va arăta fața ta, pielea ta, sănătatea și vigoarea ta peste 20/30/40 de ani în care principala ta preocupare nu a fost alta decât să-ți satisfaci poftele și papilele gustative din gură, timp în care organismul tău așteaptă, cu mare răbdare – ce-i rămâne să facă?! - zi după zi să-i furnizezi substanțele și nutrienții atât de necesari pentru buna funcționare a organelor și a sistemelor sale?

Tu servești – ca tot omul – trei mese pe zi, nu-i așa? Ceea ce înseamnă că în decursul unui an de-a lungul tranzitului tău intestinal trec mai mult de 1000 de mese. În 20 de ani prin tranzitul tău intestinal trec mai mult de 20 000 de mese, iar în 40 de ani mai mult de 40 000 de mese. Care va fi efectul cumulat al acelor mese asupra sănătății tale? Iar întrebarea întrebărilor este aceasta:

”Te-ai întrebat vreodată cine se ocupă de curățenia și îngrijirea intestinelor tale? Cine sunt ”măturătorii” care acționează în colonul tău, având grijă ca acesta să nu fie afectat de substanțele intrate în fermentare și putrefacție? Și ce se va întâmpla cu tine dacă capacitatea organismului tău de a elimina deșeurile, substanțele chimice nocive și reziduurile nedorite și nefolositoare din interiorul tău va fi depășită? Depășită nu pentru că organismul tău nu ar fi capabil să le elimine, depășită pentru că tu nu te-ai obosit să-i furnizezi organismului tău substanțele și nutrienții de care acesta are atâta nevoie.”

 

Ce sunt fibrele?

Fibrele sunt niște substanțe de balast nedigerabile, care pot să-și îndeplinească rolul de mare importanță în interiorul tractului digestiv tocmai datorită faptului că organismul uman nu le poate digera. Acestea sunt de două feluri: solubile și insolubile.

Fibrele solubile – precum sunt cele care se găsesc în nuci, fasole, prune sau semințele de in - odată ajunse în tractul nucidigestiv, își măresc volumul la contactul cu apa chiar și de câteva ori, transformându-se într-un gel care mărește vâscozitatea mâncării. Fibrele alimentare, împreună cu masa vâscoasă astfel obținută, se va mișca apoi de-a lungul intestinelor sub acțiunea undei peristaltice a mușchilor intestinali determinând următoarele efecte benefice:

1. ”măturarea” deșeurilor și a substanțelor nedorite de pe pereții intestinelor;

2. fibrele vor absorbi din sânge – precum un burete – substanțele chimice nefolositoare și nocive, de care organismul trebuie să scape, și – după ce le preia în intestine – le elimină împreună cu fecalele din colon.

Fibrele insolubile, pe de altă parte, traversează tractul digestiv aproape intacte, contribuind la reglarea scaunelor prin adăugarea de balast. Ca rezultat alimentele se vor mișca mai repede de-a lungul tractului tău digestiv, grăbindu-se astfel eliminarea lor din organism.

Multe alimente integrale – și mai ales fructele și legumele – conțin în mod natural atât fibre solubile, cât și fibre insolubile.
 

De câte fibre am nevoie și unde se găsesc acestea?

Administrația americană a alimentelor și medicamentelor (US Food and Drug Administration) recomandă un consum zilnic între 20 și 30 de grame de fibre. Majoritatea adulților însă, datorită alimentației moderne sărăce în nutrienți și substanțe esențiale, nu consumă nici măcar jumătate din cantitatea recomandată! De ce? Pentru că alimentația modernă se bazează într-o foarte mare măsură pe produse rafinate. Or prin procesul de rafinare fibrele sunt în cele mai dese cazuri eliminate din alimente.

Fibrele alimentare se găsesc numai în alimentele de origine vegetală: semințe, nuci, legume, fructe și cereale. Produsele de origine animală (carnea, lactatele, ouăle) nu conțin deloc fibre. Pot să faci mătănii în fața ciolanului cu carne până când ți se va face fruntea plină de vânătăi – așa cum vaca stearptă nu dă lapte, tot așa nici carnea nu poate să-ți dea fibre. Vorba înțeleptului Solomon:

”Ce este strâmb, nu se poate îndrepta, și ce lipsește nu poate fi trecut la număr.” Eclesiastul 1:15

 

În plus, ține cont, te rog, și de faptul că și produsele de origine vegetală pot să ajungă foarte sărace în fibre ca rezultat al trecerii lor prin procesele de rafinare. Astfel dacă făina integrală conservă fibrele, nu același lucru se poate spune și despre făina care a fost obținută printr-un intens proces de rafinare industrială. Care însă este tipul de făină pe care o găsești în mod obișnuit pe rafturile magazinelor?! Cea integrală sau cea rafinată?!
 

Beneficiile consumului de fibre

Fibrele au un rol important în protejarea tractului digestiv - lucru pe care foarte puțini oameni îl conștientizează, din păcate, la justa sa valoare – având, așa cum s-a amintit deja, rolul de „măturători” care ajută la expulzarea din organism a reziduurilor și substanțelor nedorite.

Există deja o mulțime de studii științifice care au scos în evidență multiplele beneficii ale fibrelor pentru o sănătate plină de vigoare și vitalitate. Câteva dintre beneficiile de top ale fibrelor sunt:

1. Controlul nivelului glicemiei din sânge

Fibrele solubile încetinesc digestia carbohidraților de către organism, reducând viteza de absorbție a zaharurilor în sânge. Ceea ce, într-un final, ajută organismul să controleze mai bine nivelul glicemiei din sânge – aspect foarte important mai ales pentru suferinzii de diabet.

2. Promovează sănătatea sistemului cardiovascular și a inimii

Departamentul de Epidemiologie de pe lângă Școală de Sănătate Publică Harvard, SUA a demarat în 1986 un studiu care a cuprins 43 757 de bărbați care activau în domeniul medical, cu vârsta cuprinsă între 40 și 75 de ani, și care nu fuseseră diagnosticați anterior cu boli cardiovasculare sau diabet. La începutul studiului participanților li s-a cerut să răspundă la un chestionar cu 131 de puncte, care a fost folosit pentru măsurarea consumului obișnuit de fibre alimentare și a surselor specifice din care proveneau acestea. Subiecții studiului au fost urmăriți de-a lungul unei perioade de 6 ani, timp în care au avut loc 734 de cazuri de infarct, din care 229 au fost fatale. Iată la ce concluzie s-a ajuns:

”Rezultatele noastre sugerează o asociere inversă între aportul de fibre și rata de producere a infarctelor. Aceste rezultate susțin liniile directoare naționale actuale care recomandă creșterea aportului de fibre alimentare și sugerează că fibrele, independent de aportul de grăsimi, sunt o componentă alimentară importantă pentru prevenirea bolilor coronariene.”

Studiul publicat în Journal of the American College of Cardiology Foundation a prezentat rezultate similare. Studiul a urmărit timp de 6 ani 39 876 de femei, iar rezultatul a fost că acele femei care au consumat zilnic, în medie, 26,3 grame de fibre au avut un risc mai mic de a dezvolta o boală a inimii sau de a suferi un infarct decât cele care au consumat mai puține fibre.

3. Te ajută să slăbești și să-ți menții greutatea corpului

Așa cum am mai spus-o, fibrele își măresc volumul la contactul cu lichidele aflate în tractul digestiv, ceea ce-l determină pe om să simtă un grad ridicat de sațietate. Or un om care se simte sătul își va reduce pe de-o parte volumul de mâncare ingerată, iar pe de altă parte nu va mai simți o nevoie atât de presantă de a mânca sau de a ciuguli diverse gustări între mese. Ceea ce are ca efect scăderea în greutate și un control mai bun al greutății corporale. Cercetătorii de la Departamentul de Medicină Internă și Programul de Științe Alimentare a Universității din Kentucky, SUA au scos în evidență faptul că suplimentarea cu fibre în indivizii obezi a promovat în mod semnificativ reducerea în greutate.

4. Îți protejează pielea, ajutând-o să-și mențină aspectul plăcut

Fibrele – și în mod special tărâțele de psyllium – pot să fie de ajutor în eliminarea drojdiilor și ciupercilor afară din organism, prevenind astfel excretarea lor prin intermediul pielii, unde ar fi putut să determine acnee și erupții.

5. Prevenirea și atenuarea constipației

Sedentarismul și lipsa fibrelelor din alimentație sunt cauzele principale ale constipației. Constipația odată instalată poate să ducă la apariția sau agravarea unor probleme. De ce? Unul din efectele negative ale constipației este reducerea vitezei tranzitului instestinal. Ceea ce înseamnă că substanțele nocive pe care le-ai ingerat odată cu mâncare vor avea un timp mai lung de contact cu pereții intestinelor. Și pot să facă niște substanțe nocive decât să cauzeze probleme și boli?! Fibrele te pot ajuta să previi și să combați constipația prin mărirea vitezei tranzitului intestinal.

 

În plus, fibrele joacă un rol important în:

  • prevenirea formării pietrelor la vezica biliară și la rinichi;
  • atenuarea sindromului colonului iritabil;
  • reducrea riscului de formare a hemoroizilor;
  • hrănirea florei bacteriene ”prietenoase”.
 

Ce să fac dacă tractul meu digestiv este afectat?

Ai citit despre importanța fibrelor pentru sănătatea ta?! Ai citit! Și – impresionat de cele citite - ce-ai făcut? Ți-ai mărit doza de fibre ingerate în ficare zi. Iar ca rezultat, în loc să te simți mai bine, ajungi să te simți și mai rău. Ce s-a întâmplat?

Așa cum am amintit, organismul uman nu are capacitatea să digere fibrele. Nu același lucru însă se poate spune despre bacteriile din tractul tău digestiv, acestea având această capacitate. Dacă flora ta intestinală este sănătoasă, atunci bacteriile prietenoase se vor hrăni cu fibrele puse la dispoziția lor și vor prolifera.

Dacă însă flora ta intestinală este compromisă – fiind dominată de bacterii, drojdii și ciuperci patogene – atunci creșterea aportului de fibre poate să ducă la agravarea problemelor. Or fibrele nu sunt discriminatorii cu bacteriile – servind ca hrană atât bacteriilor prietenoase, cât și bacteriilor patogene. Dacă flora ta este cu probleme, atunci un aportul sporit de fibre va avea ca rezultat proliferarea florei bacteriene neprietenoase, iar aceasta va avea la rândul său ca efect agravarea problemelor.

Ce poți face în acest caz? Poți să adopți temporar o dietă fără fibre cu scopul de a înfometa și de a elimina flora bacteriană neprietenoasă. Recomandat însă ar fi să iei legătura cu nutriționistul tău de încredere care să-ți recomande anumite protocoale, pe care acesta le-a găsit eficiente de-a lungul practicii sale, care să te ajute să-ți rezolvi problemele. Urmând să reintoduci fibrele în dieta ta zilnică, în cantitățile recomandate, după ce ai rezolvat problemele din tractul tău digestiv.

 

Ți-au fost de folos informațiile din acest articol? Dacă ”da”, atunci te rog să lași un mic comentariu cu privire la subiect. Spune povestea ta legată de fibre. Când ai conștientizat importanța lor? Și mai ales ce-ai făcut după aceea?! Știi tu - teoria ca teoria, însă practica ne omoară!

Nu în ultimul rând, nu ține informația doar pentru tine. Informează-ți prietenii distribuind articolul în rețeaua ta socială. Lasă-i și pe ei să se bucure de sănătate!